Actualizarea documentației cu privire la proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare (Nehoiașu II), pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu, este o farsă, reclamă mai multe organizații de mediu, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.

'Deși instituția a solicitat oficial revizuirea documentației la finele anului 2025, o analiză comparativă a textelor demonstrează că 'actualizarea' este o farsă: versiunea 2025 este identică cu cea din 2024 în proporție de 96,4%. Analiza automată a celor două versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 pagini în 2024 versus 278 pagini în 2025, scoate la iveală un dispreț profund față de rigoarea științifică și lege. Modificările reale se rezumă la schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot. În rest, 96,4% din document rămâne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaună, vidră), analiza corpurilor de apă, matricea de impact și concluziile sunt copiate cuvânt cu cuvânt. Dincolo de metoda grosolană 'copy-paste', documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este 'cvasi nefuncțional' conform specialiștilor', susțin Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere energetic, 'miza strategică' a proiectului este o iluzie contrazisă de cifre.

'Proiectul nu poate fi clasificat ca 'strategic' sau 'de interes național' strict din perspectivă energetică. Capacitatea instalată de 55 MW și producția estimată (posibil redusă sub 100 GWh/an sub influența schimbărilor climatice) reprezintă o contribuție minoră la securitatea energetică națională. Criteriile tehnice relevante nu susțin această clasificare: proiectul nu acoperă vârfuri semnificative de consum, nu reduce dependența de importuri și implică riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investiții în fotovoltaic/eolian/BESS oferă beneficii similare cu costuri și impact mult mai reduse', a explicat, în comunicat, lectorul universitar Cornel Ilinca.

Reprezentanții organizațiilor de mediu afirmă că estimarea contribuției proiectului la sistemul energetic național este de doar 0,28%. Totodată, aceștia menționează că prin semnarea acordului de mediu pe baza unui raport 'reciclat', Ministerul Mediului ignoră cu bună știință impactul ireversibil asupra siturilor Natura 2000, a ecosistemelor acvatice și a comunităților locale din Plaiul Bâscilor.

'Această decizie indică o lipsă acută de leadership din partea ministrei Dianei Buzoianu. Deși instalată la conducerea Ministerului Mediului cu așteptări de reformă, ministra pare să fi abandonat misiunea de protecție a ultimelor râuri libere, validând un proiect bazat pe date hidrologice învechite (1950-2007) și evaluări de mediu care ignoră realitatea climatică actuală', a comentat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că a pus în transparență proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu.

'Așa cum am spus cu fiecare ocazie: acordurile de mediu se emit, dar se emit cu respectarea prevederilor legale. Asta înseamnă o analiză temeinică pentru că, la final, ce ne dorim este să nu fie consecințe nefaste pentru comunitățile din zonă. (...) Când a ajuns prima dată la minister, dosarul pentru hidrocentrala de la Surduc-Siriu cuprindea 'posibilitatea' de a fi implementate măsuri pentru protecția speciilor din acele râuri. La finalul analizei, acordul cuprinde obligația clară de a implementa măsuri. (...) Au fost introduse prevederi exprese pentru monitorizarea debitului ecologic în amonte și în aval cu stații omologate. Am introdus obligația de a se transmite live datele colectate prin stații pe site-ul Hidroelectrica. Am prevăzut obligația de a se respecta debitul ecologic, cu sancțiunea de a fi suspendată autorizația de gospodărirea apelor dacă aceste debite nu sunt respectate. A fost introdusă obligația de a se realiza un studiu de către Hidroelectrica, până la finalizarea lucrărilor, pentru a ne asigura că toate comunitățile din zonă nu vor rămâne fără apă - vorbim de mii de locuitori pentru care e normal să fie făcută această analiză', a explicat Buzoianu.

În plus, oficialul a subliniat ideea că, în situația în care din studiu va reieși că este un risc ca satele din zonă să rămână fără apă, există obligația expres menționată ca, până la emiterea autorizației de funcționare, să fie implementate și măsuri de mediere a acestui risc cu privire la accesul la apă al locuitorilor din zonă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Diana Buzoianu/Facebook