Obiectivul reînnoirii generaționale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ în absența unei adaptări reale a politicilor publice și a instrumentelor financiare la condițiile din teren, iar accesul la finanțare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri, a transmis reprezentantul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), Matei Titianu, la masa rotundă organizată marți, la Bruxelles, de platforma 'fi-compass'.

Potrivit unui comunicat al AAC, evenimentul, organizat sub egida Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, a reunit reprezentanți ai sectorului agricol, instituțiilor financiare și factorilor de decizie, cu scopul de a identifica soluții pentru facilitarea accesului fermierilor la finanțare.

În cadrul evenimentului, reprezentantul sectorului agricol românesc, Matei Titianu, președinte al LAPAR, a susținut prezentarea 'Tânăr fermier în România. Puncte de vedere privind politicile agricole comune din UE, Est versus Vest', oferind o perspectivă autentică asupra provocărilor din sector.

'În prezentarea sa, Matei Titianu a evidențiat o serie de discrepanțe majore între cum se văd lucrurile din birourile UE și realitățile cu care se confruntă zi de zi fermierii români: promovarea ideii că fermele mici sunt, în mod inerent, mai reziliente, fără a lua în considerare constrângerile economice reale; creșterea presiunii de reglementare asupra fermierilor europeni, care determină majorarea costurilor de producție în condițiile unei competiții directe cu state din afara Uniunii Europene; impactul interzicerii unor substanțe active, precum neonicotinoidele, care lasă fermierii din România expuși în fața unor dăunători specifici, precum Tanymecus dilaticollis, cu riscuri de pierderi de producție de până la 100%', se arată în comunicat.

De asemenea, reprezentantul AAC a subliniat faptul că accesul la finanțare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri. Printre principalele obstacole identificate se numără: lipsa garanțiilor reale, în condițiile în care terenurile lucrate în arendă nu sunt acceptate de instituțiile financiare; volatilitatea veniturilor, determinată de factori climatici și de întârzierile în plata subvențiilor; decalajul dintre aprobarea granturilor și accesul la credite; creșterea costurilor și reducerea instrumentelor de protecție a culturilor.

În plus, Titianu a atras atenția asupra faptului că agricultura modernă presupune investiții semnificative, dar dificil de finanțat, cum ar fi utilaje agricole (150.000 - 500.000 euro per ciclu); sisteme de irigații (50.000 - 200.000 euro); achiziția de terenuri (până la 8.000 - 9.000 euro/ha); infrastructură de depozitare și procesare; tehnologii pentru tranziția verde (agricultură de precizie, senzori, drone).

'Cu toate acestea, accesul la finanțare pentru aceste investiții rămâne limitat, în special pentru fermierii aflați la început de drum', a subliniat acesta.

Totodată, președintele LAPAR a transmis un mesaj clar instituțiilor europene și sectorului financiar privind necesitatea dezvoltării unor instrumente adaptate specificului agriculturii, solicitând introducerea unor mecanisme de garantare publică a creditelor pentru fermieri; recunoașterea plăților din Politica Agricolă Comună și a contractelor de arendă ca forme complementare de garanție; dezvoltarea unor produse financiare adaptate ciclului agricol (perioade de grație, rambursare sezonieră, maturitate extinsă); integrarea granturilor, garanțiilor și creditelor într-un mecanism coerent.

'LAPAR, membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, atrage în mod curent atenția prin luările obiective de poziție că, în absența unei adaptări reale a politicilor publice și a instrumentelor financiare la condițiile din teren, obiectivul reînnoirii generaționale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ. Organizația noastră, în calitate de membru fondator al Alianței pentru Agricultură și Cooperare și membru al organizației Copa-Cogeca, va continua să susțină, la nivel european, necesitatea unei abordări echilibrate, care să țină cont de diversitatea condițiilor pedoclimatice și economice din Uniunea Europeană, precum și de specificul agriculturii din Europa de Est', se mai menționează în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)