Industria textilă din România, un sector strategic cu aproximativ 8.000 de companii, 150.000 de locuri de muncă și exporturi de peste 5 miliarde de euro, riscă să-și piardă competitivitatea globală în lipsa unor investiții rapide în tehnologizare, inteligență artificială și economie circulară, a declarat marți președintele Federației Patronale a Industriei Textile, Confecțiilor și Pielăriei (FEPAIUS), Maria Pârcălabescu, la o conferință de specialitate.

'Avem nevoie de investiții foarte mari și estimarea noastră este de circa 800-900 de milioane de euro la nivel național, investiții în inteligența artificială, robotică, textile tehnice și lanțuri de aprovizionare digitale. În concluzie, tranziția către industria textilă 4.0 - 5.0 reprezintă atât o provocare majoră, cât și o oportunitate strategică pentru România', a menționat Maria Pârcălabescu, la conferința 'România 2026-2040. Industria 4.0-5.0'.

În opinia sa, implementarea tehnologiilor digitale, dezvoltarea economiei circulare și adaptarea la noile reglementări europene pot transforma sectorul textil dintr-un model bazat pe costuri reduse într-un ecosistem industrial inovator și competitiv la nivel european.

'Succesul acestei transformări depinde de colaborarea dintre industrie, universități și autorități, utilizarea eficientă a fondurilor europene și dezvoltarea competențelor digitale ale forței de muncă. Fără o implementare rapidă și coordonată, industria textilă românească riscă să piardă competitivitatea globală. În schimb, dacă aceste schimbări sunt valorificate strategic, sectorul poate deveni un motor al inovării și dezvoltării economiei regionale până în 2030', a adăugat președintele FEPAIUS.

Potrivit acesteia, există câțiva piloni importanți pentru dezvoltarea industriei.

Astfel, Pilonul I îl reprezintă retehnologizarea și fabricile inteligente.

'Tot mai multe companii trec de la echipamente vechi, de 20-30 de ani, la sisteme digitale integrate, precum Internet of Things, pentru monitorizarea în timp real a producției, roboți industriali pentru croire automată și precisă a materialelor și automatizarea proceselor de coasere și manipulare. Toate aceste măsuri conduc la o reducere a risipei cu 20-30%. Subliniez că este imperios necesară colaborarea dintre universități și industrie, pentru transferul tehnologic către fabricile producătoare', a explicat Pârcălabescu.

Pilonul II vizează economia circulară, inclusiv colectarea separată a deșeurilor textile.

'Acest al doilea pilon major, economia circulară, este un domeniu în care progresul începe să fie vizibil în perioada 2025-2026. Vorbim de colectarea separată a deșeurilor textile, care a devenit obligatorie din ianuarie 2025. În PNRR este alocată suma de 220 de milioane de euro pentru fabrici de reciclare, inclusiv o unitate la nivel național. Este un proiect la care am început să lucrăm, împreună cu FEPAIUS și alți parteneri din industrie', a adăugat președintele organizației.

Inteligența artificială reprezintă Pilonul III, fiind considerată tehnologia cu cel mai mare impact.

'Inteligența artificială începe să fie utilizată în sectorul textil pentru design generativ, detectarea automată a defectelor, optimizarea croirii materialelor, predicția tendințelor de modă, personalizarea produselor, proiectare tridimensională și probare virtuală în e-commerce', a mai spus Maria Pârcălabescu.

Ea a subliniat că industria textilelor și confecțiilor și pielăriei din România este un sector tradițional și strategic al economiei naționale, cu o istorie îndelungată. În 2024, sectorul număra circa 8.000 de companii active (7.420 mai exact) și aproximativ 150.000 de locuri de muncă, iar exporturile textile și de îmbrăcăminte au atins 5,1 miliarde de euro.

Conferința 'România 2026-2040. Industria 4.0-5.0' a fost organizată marți de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) - Iași, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)