Plafonarea marjelor comerciale la carburanți în România este o măsură de protecție pentru consumatori, dar în realitate poate determina reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

'Într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe - și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie', a explicat Chisăliță într-o analiză.

Potrivit acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10 - 0,70 lei/litru (1% - 7% din prețul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 - 30 bani pe litru.

Astfel, aplicând scenariul propus de autorități, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma în pierdere.

'Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piață funcționează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanților: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecționată rapid între țări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă țară 0,10 - 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România', arată președintele AEI.

Acesta a dat ca exemplu plafonarea prețurilor din Ungaria (2021-2022) și Franța (2022-2023), care a forțat reduceri de preț și a menținut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinație de marje mici, costuri în creștere și presiune publică asupra prețurilor, Spania (2022) cu subvenții pentru consumatori și Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze și să o limiteze indirect prin presiune și reglementare.

Drept urmare, plafonarea marjelor la carburanți sub diferite forme a adus penurie, susține Chisăliță.

El explică, totodată, că imediat după plafonare un importator nu 'abandonează' piața peste noapte.

'El face trei lucruri: reduce volumele și aduce doar strictul necesar, elimină riscul și nu mai face importuri speculative și selectează piața prin prioritizarea țărilor mai profitabile. Drept urmare, oferta nu dispare imediat dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni', precizează specialistul în energie.

Acesta a adăugat că România depinde de importurile de motorină. Dacă importurile scad cu 10-20% și cererea rămâne constantă atunci apare tensiune în lanțul de aprovizionare, diferențe regionale și lipsuri temporare.

'Intervenția statului prin plafonarea adaosului nu face decât să aducă o amânare a plății prețului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie. Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor și limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ține combustibilul în țară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurența și crește dependența de jucătorii mari', este de părere Chisăliță.

În opinia sa, plafonarea marjelor nu produce un colaps imediat, ci produce eroziunea lentă a ofertei. 'Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piață mai rigidă și dependență de câțiva actori. Iar în condiții de stres global, această fragilitate va deveni criză', și-a încheiat Chisăliță analiza.

Astfel, într-o Scrisoare deschisă către Guvernul României, AEI solicită să nu se adopte Ordonanțai de Urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză în forma prezentată.

Guvernul va adopta, marți, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)