Badea(BNR):Trebuie să se acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor de transport în vederea utilizării optime a resurselor
România va trebui, în actualul context geopolitic, pe termen scurt, să acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor de transport și distribuție în vederea utilizării optime a resurselor existente, consideră prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea.
'Acest nou episod de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu readuce brutal în centrul dezbaterilor legătura inextricabilă dintre dinamica prețului combustibililor fosili (petrol, gaze naturale) și creșterea economică globală. Din păcate și oarecum surprinzător, episodul recent se alătură unei serii de evenimente relativ similare care s-au succedat de-a lungul ultimilor 50-60 de ani. Vulnerabilitatea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz și reconfigurarea pozițiilor statelor exportatoare de petrol reprofilează spectrul crizelor petroliere din anii '70, iar rolul și strategia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) revin încă o dată în centrul ecuației energetice globale. Dintr-o anumită perspectivă, fragilitatea economiei mondiale în raport cu aceiași factori timp de mai bine de 50 de ani este aparent de neînțeles', susține Badea, într-o analiză remisă luni AGERPRES.
Elementul de noutate al crizei actuale îl reprezintă perturbările fizice ale ofertei de petrol și gaz natural lichefiat (LNG), în condițiile în care atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului, generând pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari și punând în pericol livrările către Europa și Asia.
'Revenind la criza din Orientul Mijlociu, conform declarațiilor date pentru Reuters de către directorul executiv al QatarEnergy și ministrul energiei, Saad al-Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat (LNG) a Qatarului, generând pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari și punând în pericol livrările către Europa și Asia. Potrivit acestuia, două dintre cele 14 instalații de lichefiere a gazului, precum și una dintre cele două unități de transformare a gazului în combustibili lichizi au fost avariate în urma unor atacuri fără precedent. Din acest motiv, o capacitate de producție de aproximativ 12,8 milioane de tone de LNG pe an va rămâne indisponibilă pentru o perioadă estimată între trei și cinci ani', se arată în analiză.
Potrivit oficialului BNR, prin afectarea capacității de producție și perturbarea rutelor de distribuție, însăși viabilitatea producției statelor din Orientul Mijlociu este alterată. Astfel, ne putem întreba dacă pentru a compensa pierderile financiare și afectarea fizică a infrastructurilor de extracție, procesare și livrare a petrolului și a derivatelor acestuia, statele din Orientul Mijlociu vor recurge din nou la politici de tip cartel, similare celor din anii '70, cu scopul implicit de a menține la niveluri ridicate cotațiile petrolului și ale gazului, pentru a recupera pierderile și a putea finanța refacerea infrastructurii.
'În scenariul transferului de costuri către economiile importatoare de petrol și produse derivate, menținerea prin strategia OPEC a unor cotații ridicate ale hidrocarburilor pentru un orizont mai lung de timp chiar și după încetarea conflictului militar în zonă ar echivala cu un transfer al poverii refacerii capacităților de producție către clienții OPEC, respectiv statele dependente de sursele de energie din Orientul Mijlociu, în speță Uniunea Europeană, Japonia, China, India sau Coreea de Sud. Așadar, în acest scenariu pesimist, puseul inflaționist determinat de creșterea prețurilor la energie ar putea persista pentru o perioadă mai lungă de timp', precizează prin-viceguvernatorul băncii centrale.
În același timp, a continuat Badea, un eventual șoc asupra ofertei de LNG ar avea pentru Europa implicații macroeconomice care depășesc sfera piețelor de energie.
'Spre deosebire de șocurile petroliere din anii '70, care afectau în principal transportul și costurile logistice, gazul natural ocupă astăzi o poziție structurală mult mai importantă în economia europeană. El reprezintă simultan un input esențial pentru industriile energointensive și un determinant major al prețului marginal al electricității în piețele europene. În aceste condiții, care sunt semnificativ diferite, un șoc asupra ofertei de LNG trebuie interpretat nu doar ca o perturbare sectorială, ci ca un șoc sistemic asupra structurii costurilor economiei europene. Putem porni de la premisa că impactul se transmite rapid dinspre piața gazului către piața electricității, apoi către industria energointensivă și, în final, către întregul lanț de producție din economie. Aceste mecanisme generează inevitabil efecte de runda a doua asupra inflației și asupra competitivității industriale', susține acesta.
În acest context, spune Leonardo Badea, reapare o întrebare care părea deja depășită în dezbaterea europeană: dacă gazul devine prohibitiv, poate Europa recurge temporar la combustibili fosili precum cărbunele?
'Din perspectiva tranziției energetice, o astfel de evoluție pare contraintuitivă pentru un continent cu preocupări majore privind producerea de energie verde din surse regenerabile. Totuși, istoria economică arată că, în situații de constrângere severă a ofertei, sistemele energetice tind să privilegieze securitatea aprovizionării. Evoluțiile geopolitice pot conduce astfel la decizii de politică energetică care contrazic temporar logica optimă și meritorie a tranziției pe termen lung', afirmă oficialul BNR.
De asemenea, Badea consideră că nu ar fi oportun un răspuns al politicii monetare la nivel european care să replice astăzi o abordare similară modelului Volcker din trecut.
'Consider că, în contextul actual, ar fi mai eficient un răspuns atent calibrat care să țină seama de rețeaua mai complexă de constrângeri de ordin economic și financiar care au impact nu doar asupra dinamicii prețurilor, ci și asupra stabilității financiare, dinamicii decalajului dintre PIB nominal și PIB potențial, precum și asupra sustenabilității fiscale. Așadar, abordarea adecvată în momentul de față ar fi una de tip 'balancing act', susținută concomitent de o recalibrare a mixului de politici macroeconomice', a transmis acesta.
În opinia sa, contextul fiscal actual din Europa diferă radical de cel specific perioadei Volcker în SUA. Nivelurile datoriei publice sunt mult mai ridicate în multe economii europene, ceea ce limitează spațiul de manevră. Creșteri abrupte ale ratelor dobânzilor ar amplifica presiunile asupra sustenabilității fiscale, ar putea genera riscuri de fragmentare financiară și destabilizare a cadrului macro-financiar.
'Din punct de vedere al contextului macroeconomic, economia europeană pare să se apropie de o situație care ar putea fi descrisă drept 'Energy Dominance', în care este afectat spațiul de manevră al politicilor monetare și fiscale. Crizele energetice recente sugerează apariția unei a treia constrângeri: situații în care disponibilitatea și costul energiei devin factorii dominanți ai dinamicii macroeconomice pe termen scurt și mediu, precum și condiționalități pentru eficiența politicilor monetare și fiscale. Într-un regim de 'Energy Dominance', majoritatea instrumentelor tradiționale de stabilizare macroeconomică devin mai puțin eficiente. Politica monetară poate influența cererea, iar politica fiscală poate redistribui costurile ajustării, dar niciuna sursa citată.
Potrivit lui Leonardo Badea, această realitate influențează și poate să afecteze cadrul de politici economice al Europei.
'În noua normalitate, observăm că stabilitatea macroeconomică depinde (alături de conduita băncii centrale și de disciplina fiscală a guvernelor), într-o măsură tot mai mare, de viteza și amploarea diversificării energetice, de flexibilitatea și robustețea sistemului energetic, precum și de eficiența energetică a economiei. Pentru România, acest lucru s-ar traduce prin necesitatea continuării investițiilor în infrastructura energetică (România beneficiind în acest moment de o bună diversificare a resurselor de producere a energiei), îmbunătățirea și extinderea capacităților nucleare, exploatarea resurselor din Marea Neagră și, nu în ultimul rând, menținerea în prim plan a proiectelor dezvoltate utilizând energia regenerabilă. În același timp, pe termen scurt, trebuie să se acorde importanță creșterii eficienței energetice și modernizării rețelelor de transport și distribuție în vederea utilizării optime a resurselor existente', este de părere reprezentantul BNR.
În acest context, prim-viceguvernatorul cosideră că, în mediul economic actual, caracterizat de tensiuni în creștere și volatilitate pe piețele internaționale, România are nevoie atât de întărirea unei alegeri strategice privind dezvoltarea independenței energetice, cât și de instrumente utilizate pentru gestiunea pe termen scurt a dezechilibrelor economice care apar.
'Încă o dată în istoria recentă, suntem supuși unei crize care capătă dimensiuni internaționale și care afectează rețelele globale de distribuție și aprovizionare', a conchis Badea. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








