Chisăliță (AEI): Motorina ieftină nu mai este un scenariu credibil; pragul de 10 lei/litru devine noua bază
Motorina nu mai poate reveni la niveluri scăzute de preț, iar pragul de 10 lei/litru tinde să devină noul nivel de referință, în contextul unor schimbări structurale pe piața energetică, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
'Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri 'ieftine'. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază', explică Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă duminică.
Potrivit acestuia, percepția că prețurile la energie cresc și scad în mod ciclic, revenind la niveluri medii, nu mai corespunde realității actuale.
'Ani la rând am fost învățați că energia funcționează ciclic: crește, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică - acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării - a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de 'sigur' este. Iar siguranța costă. Mult.', a adăugat specialistul.
El susține că statele europene prioritizează tot mai mult securitatea energetică în detrimentul costurilor, ceea ce conduce la prețuri mai ridicate.
'Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preț, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanță logistică și stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat', a menționat președintele AEI.
În opinia sa, conflictul declanșat prin războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Astfel, energia este acum instrument de presiune geopolitică.
'Asta înseamnă că prețul ei nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepție, ci o componentă permanentă. Și, mai important, înseamnă că Europa plătește mai mult decât alții', a mai spus Chisăliță.
Pe de altă parte, el a subliniat că discuția publică se concentrează obsesiv pe prețul petrolului brut, însă adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare.
'Europa a închis rafinării, a redus investițiile și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situație paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puțin discutate, dar decisive schimbări structurale', a afirmat specialistul.
De asemenea, el susține că taxele au crescut semnificativ și au devenit 'podeaua invizibilă'.
'Chiar și într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un 'hard floor' - un nivel sub care prețul nu poate coborî. Nu pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea prețului petrolului este amortizată fiscal. Iar creșterea este amplificată', a mai spus Chisăliță.
El a adăugat că piețele financiare funcționează pe anticipații, iar anticipațiile sunt, în mod cronic, aproape întotdeauna optimiste. 'Ele presupun că dezechilibrele se corectează, că tensiunile se rezolvă, că lucrurile 'revin la normal'. Dar acest normal a dispărut. Modelul de 'mean reversion' - ideea că prețurile revin la medie - este aplicat unei lumi care nu mai există. Iar asta produce erori sistematice de evaluare', a adăugat el.
Totodată, el a subliniat că politicienii sunt împărțiți între negare și amânare.
'Factorii politici în astfel de perioade nu sunt mai lucizi. Din contră. Costul electoral al recunoașterii realității este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenționezi punctual, să amâni deciziile dificile. Dar aceste măsuri nu rezolvă problema. O maschează. Rezultatul este o economie care nu se adaptează, ci reacționează târziu, violent și ineficient', a afirmat președintele AEI.
Potrivit acestuia, riscul real este durata mare a conflictului.
'Cea mai mare eroare de evaluare este legată de timp. Există o presupunere tacită că marile conflicte nu pot dura prea mult. Istoria contrazice această idee. Conflictele de acest tip durează luni, uneori ani, și lasă în urmă lumi economice fragmentate. Dacă actualele tensiuni persistă, consecința nu este doar volatilitate. Este o reașezare permanentă a fluxurilor economice. Europa rămâne cu energie mai scumpă. Asia beneficiază de resurse mai ieftine. Competitivitatea se redistribuie. Iar această diferență nu se corectează ușor', a mai spus el.
În opinia sa, chiar și în scenarii favorabile, precum o pace rapidă sau o scădere a cererii, energia nu va reveni la niveluri ieftine, întrucât problema este una structurală.
'Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieței. Este produsul unei lumi care a dispărut. Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic. Problema reală nu este nivelul prețului. Problema este că refuzăm să acceptăm că acest nivel va fi permanent. Că pragul de 9 lei/l nu este un maxim temporar, ci noul minim psihologic. Această negare colectivă - a piețelor, a politicienilor și a societății - întârzie adaptarea și amplifică șocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil. Și tot mai greu de suportat', a afirmat Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SEN a depășit borna de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea în 2026
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) a depășit joi pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026, iar până la sfârșitul anului se estimează că vor mai fi conectate aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene și 1.000 MW în instalații de stocare.
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz mențin prețurile petrolului și riscurile de inflație la un nivel ridicat (analiză)
Prețurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari și stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime și al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care mențin prima de risc geopolitic, iar joi diminea
ANAF: Antifrauda a identificat un complex turistic care a plătit la negru salarii de 4,3 milioane lei
Inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală Antifraudă au identificat, în cadrul verificărilor naționale din domeniul HORECA, un complex turistic din județul Vâlcea, care timp de aproape trei ani a plătit la negru, cu 4,3 milioane lei, 70 de angajați. Conform unui comunicat al ANAF, salariile contractuale ale acestora au
Viitorul rezilienței depinde de surse regenerabile descentralizate (raport Greenpeace)
Greenpeace România a lansat joi, în cadrul unei dezbateri, raportul 'Sistemele energetice dispersate teritorial sunt mai greu de țintit', care evidențiază că, în perioada 2022-2026, atacurile armate din Ucraina au distrus aproape 90% din capacitatea convențională pe cărbune și gaze și circa 50% din capacitatea hidroelectrică.
Oficiul pentru Jocuri de Noroc sancționează TotoGaming pentru încălcarea principiului participării responsabile
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a sancționat operatorul de jocuri la distanță TG Malta Limited, deținătorul platformei totogaming.ro, pentru desfășurarea unei campanii publicitare cu încălcarea principiului participării responsabile la jocurile de noroc. Potrivit unui comunicat al Oficiului, acțiunea de control a vizat mat
Nazare: România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile finanțate prin PNRR
Ministerul Finanțelor va susține o formă a Legii de salarizare în sistemul bugetar care îndeplinește simultan trei condiții, respectiv este echitabilă pentru angajați, poate fi finanțată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală și îndeplinește în mod real cerințele jalonului asumat prin PNRR, transmite ministrul de resort int
MTI a trimis în ședința de Guvern Contractul de activitate și performanță al CFR SA pentru perioada 2026-2030
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a propus Executivului, spre aprobare, Contractul de activitate și performanță al CFR SA pentru perioada 2026 - 2030, prin care statul asigură finanțarea necesară pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile companiei iar administratorul de infrastructură feroviară își asumă reguli și responsabilități s
Inspecția Muncii a aplicat amenzi de aproape 6,5 milioane de lei în cinci zile
Inspectorii de muncă au aplicat, în perioada 10 -14 august, 1.072 de sancțiuni contravenționale, amenzile fiind de 6,453 milioane de lei, informează, joi, Inspecția Muncii, într-o postare pe Facebook.
Guvernul a aprobat un sprijin de până la 300 euro/ha pentru producătorii de cartofi de consum
Guvernul a aprobat, în ședința de joi, schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartofi de consum în anul 2026, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Bugetul alocat programului derulat de MADR este de 26,625 milioane de lei, iar sprijinul acordat beneficiarilor este de maximum 300 euro
România a fost pe primul loc în UE la creșterea lucrărilor de construcții, în luna iunie
Lucrările de construcții au scăzut în Uniunea Europeană, în luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026, însă România a fost țara cu cel mai puternic avans la acest capitol, arată datele publicate, joi, de Eurostat. Conform acestor
ANAR: Lucrările de amenajare a pârâului Nădrag avansează; investiția de 49 de milioane de lei va proteja 4.000 de locuitori
Administrația Bazinală de Apă Banat continuă lucrările de amenajare a pârâului Nădrag, pentru reducerea riscului la inundații și protejarea comunităților din zonă. Potrivit unei postări pe F
Virusul variolei ovine și caprine a fost confirmat în localitatea Măxineni, județul Brăila
O echipă mixtă de 50 de experți veterinari, inclusiv directori DSV din patru județe, se află într-o acțiune amplă de control în Brăila, după confirmarea variolei ovine și caprine într-o localitate din județ, informează joi Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Acțiunea de control urmărește e
România a atras 5,4% din volumul investițiilor imobiliare în cele mai importante 6 economii din regiune
Piața românească de investiții imobiliare a atras tranzacții de aproximativ 300 de milioane euro în prima jumătate din 2026, în scădere față de aproximativ 400 milioane euro cu un an în urmă, echivalentul a circa 5% din volumul total înregistrat în cele mai importante șase economii din Europa Centrală și de Est - Bulgaria, Cehia, Polonia,
Transportatorii cer modificarea legislației astfel încât reducerea accizei la motorină să se reflecte în prețul real la pompă
IMM România și Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită Parlamentului și Guvernului intervenția legislativă imediată pentru eliminarea breșelor care permit ca efectul reducerii accizei la motorină să fie diminuat sau absorbit pe verigile din amonte ale lanțului de formare a prețului. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, pent
Negrescu: Datoria publică a României a depășit 60% din PIB; avem nevoie de soluții outside the box
România se află într-o poziție paradoxală, cu o datorie publică raportată la PIB încă sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătind unul dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, din cauza vitezei de îndatorare și a percepției de risc politic și fiscal, susține consultantul financiar, Adrian Negrescu. El arată, &