Integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% - 1% din PIB pe an, consideră prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

'România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei. În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% - 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă', susține acesta într-un material transmis AGERPRES.

Reprezentantul băncii centrale precizează, în context, că pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță - de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman - trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare.

El arată că experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.

'În definitiv, apartenența la 'clubul țărilor dezvoltate' oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă', menționează sursa citată.

Leonardo Badea consideră că aderarea la o organizație percepută drept un 'club al economiilor dezvoltate' transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.

El explică, totodată, că procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității.

'Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei 'OECD Economics Department Working Papers no. 834', alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor. O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii ('tax wedge'). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii', a afirmat Badea.

În același timp, acesta amintește că apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.

În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.

În documentul publicat marți, Leonardo Badea susține că în studiul recent al OCDE (Studiul Economic dedicat României, publicat luni, n.r.), elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.

'România ocupă în prezent o poziție de 'platou intermediar' în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu', precizează acesta.

El crede că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. 'Această 'infuzie de capilaritate' poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat', se arată în materialul semnat de prim-viceguvernatorul băncii centrale.

Astfel, oficialul recomandă mecanisme prin care firmele românești deja existente să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere.

Badea abordează și aspectele semnalate de OCDE în plan social și explică faptul că identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) oferă pârghii pentru a accelera creșterea potențială a economiei.

'Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie', a subliniat el.

Pentru atingerea acestor obiective, Leonardo Badea susține că politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.

'OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă', mai arată acesta.

O altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza, consideră Leonardo Badea care subliniază, însă, că, deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității.

'Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii', se mai arată în document.

Totodată, în opinia sa, un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile care devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale.

'Interoperabilitatea datelor și reducerea costurilor de tranzacție: din perspectivă economică, digitalizarea serviciilor publice funcționează ca un mecanism de reducere a fricțiunilor în piață, iar implementarea standardelor OCDE privind guvernarea digitală (e-government) permite debirocratizarea fluxurilor administrative, reducând semnificativ 'taxa pe timp' suportată de sectorul privat. Acest progres se reflectă direct în Eficacitatea Guvernării, transformând interfața stat-cetățean dintr-un centru de cost într-un facilitator de business', consideră Leonardo Badea.

Totodată, digitalizarea proceselor de licitație și a gestiunii resurselor bugetare este antidotul tehnic pentru 'instituționalismul de fațadă', potrivit acestuia. 'Prin utilizarea sistemelor de e-procurement și a monitorizării în timp real a cheltuielilor, se elimină asimetriile informaționale care favorizează distorsiunile de piață. Acest fapt consolidează încrederea investitorilor instituționali și optimizează alocarea capitalului către proiecte de infrastructură cu rată de rentabilitate socială ridicată', a subliniat el.

Modernizarea sistemelor de administrare fiscală (SAF-T, e-Factura etc) este esențială pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea deficitului de încasare a taxelor și impozitelor. Într-un context în care menținerea sustenabilității macroeconomice este o precondiție a aderării, eficiența digitală a ANAF devine garantul capacității statului de a susține investițiile publice fără a pune presiune pe prima de risc (CDS Spread), a mai explicat Badea.

În plus, accesul generalizat la servicii publice digitale și identitate electronică creează ecosistemul necesar pentru dezvoltarea economiei platformelor și a serviciilor cu intensitate tehnologică ridicată. Această tranziție este critică pentru creșterea Productivității Totale a Factorilor (TFP), oferind României șansa de a capitaliza pe seama talentului autohton în tehnologie pentru a genera o creștere economică decuplată de consumul extensiv de resurse.

'Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică', atrage atenția Leonardo Badea.

În acest context, el susține necesitatea corectării traiectoriei de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. 'Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie', punctează oficialul BNR.

Potrivit acestuia, pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%).

'Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025. O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului', consideră sursa citată.

Totodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat pentru că nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial, susține Badea.

'Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale. În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).
Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate', se mai arată în materialul semnat de prim-viceguveratorul BNR. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)