logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Badea (BNR): Economia României în oglinda OCDE - catalizatori pentru o nouă etapă de dezvoltare

Imagine din galeria Agerpres

Integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% - 1% din PIB pe an, consideră prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

'România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei. În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% - 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă', susține acesta într-un material transmis AGERPRES.

Reprezentantul băncii centrale precizează, în context, că pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță - de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman - trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare.

El arată că experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.

'În definitiv, apartenența la 'clubul țărilor dezvoltate' oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă', menționează sursa citată.

Leonardo Badea consideră că aderarea la o organizație percepută drept un 'club al economiilor dezvoltate' transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.

El explică, totodată, că procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității.

'Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei 'OECD Economics Department Working Papers no. 834', alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor. O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii ('tax wedge'). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii', a afirmat Badea.

În același timp, acesta amintește că apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.

În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.

În documentul publicat marți, Leonardo Badea susține că în studiul recent al OCDE (Studiul Economic dedicat României, publicat luni, n.r.), elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.

'România ocupă în prezent o poziție de 'platou intermediar' în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu', precizează acesta.

El crede că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. 'Această 'infuzie de capilaritate' poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat', se arată în materialul semnat de prim-viceguvernatorul băncii centrale.

Astfel, oficialul recomandă mecanisme prin care firmele românești deja existente să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere.

Badea abordează și aspectele semnalate de OCDE în plan social și explică faptul că identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) oferă pârghii pentru a accelera creșterea potențială a economiei.

'Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie', a subliniat el.

Pentru atingerea acestor obiective, Leonardo Badea susține că politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.

'OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă', mai arată acesta.

O altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza, consideră Leonardo Badea care subliniază, însă, că, deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității.

'Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii', se mai arată în document.

Totodată, în opinia sa, un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile care devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale.

'Interoperabilitatea datelor și reducerea costurilor de tranzacție: din perspectivă economică, digitalizarea serviciilor publice funcționează ca un mecanism de reducere a fricțiunilor în piață, iar implementarea standardelor OCDE privind guvernarea digitală (e-government) permite debirocratizarea fluxurilor administrative, reducând semnificativ 'taxa pe timp' suportată de sectorul privat. Acest progres se reflectă direct în Eficacitatea Guvernării, transformând interfața stat-cetățean dintr-un centru de cost într-un facilitator de business', consideră Leonardo Badea.

Totodată, digitalizarea proceselor de licitație și a gestiunii resurselor bugetare este antidotul tehnic pentru 'instituționalismul de fațadă', potrivit acestuia. 'Prin utilizarea sistemelor de e-procurement și a monitorizării în timp real a cheltuielilor, se elimină asimetriile informaționale care favorizează distorsiunile de piață. Acest fapt consolidează încrederea investitorilor instituționali și optimizează alocarea capitalului către proiecte de infrastructură cu rată de rentabilitate socială ridicată', a subliniat el.

Modernizarea sistemelor de administrare fiscală (SAF-T, e-Factura etc) este esențială pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea deficitului de încasare a taxelor și impozitelor. Într-un context în care menținerea sustenabilității macroeconomice este o precondiție a aderării, eficiența digitală a ANAF devine garantul capacității statului de a susține investițiile publice fără a pune presiune pe prima de risc (CDS Spread), a mai explicat Badea.

În plus, accesul generalizat la servicii publice digitale și identitate electronică creează ecosistemul necesar pentru dezvoltarea economiei platformelor și a serviciilor cu intensitate tehnologică ridicată. Această tranziție este critică pentru creșterea Productivității Totale a Factorilor (TFP), oferind României șansa de a capitaliza pe seama talentului autohton în tehnologie pentru a genera o creștere economică decuplată de consumul extensiv de resurse.

'Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică', atrage atenția Leonardo Badea.

În acest context, el susține necesitatea corectării traiectoriei de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. 'Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie', punctează oficialul BNR.

Potrivit acestuia, pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%).

'Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025. O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului', consideră sursa citată.

Totodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat pentru că nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial, susține Badea.

'Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale. În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).
Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate', se mai arată în materialul semnat de prim-viceguveratorul BNR. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Afisari: 695

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 18-11-2026 20:23

Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată

România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr

Economic Intern 18-11-2026 19:35

OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026

Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza

Economic Intern 18-11-2026 18:52

Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025

Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir

Economic Intern 18-11-2026 17:30

Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică

România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri

Economic Intern 18-11-2026 17:23

DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per

Economic Intern 18-11-2026 16:42

Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei

Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri

Economic Intern 18-11-2026 16:12

ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători

O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr

Economic Intern 18-11-2026 16:10

AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR

Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M

Economic Intern 18-11-2026 15:19

PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele

Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).

Economic Intern 18-11-2026 15:15

MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona

România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca

Economic Intern 18-11-2026 15:13

Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor

Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu

Economic Intern 18-11-2026 14:14

PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile

Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul

Economic Intern 18-11-2026 14:11

ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European

Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil

Economic Intern 18-11-2026 13:24

Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)

Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali

Economic Intern 18-11-2026 13:21

Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar

Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care