Implicarea deplină a femeilor în economia formală ar adăuga până la 1,9% la PIB până în 2036, arată Indexul Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin 2026, lansat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA, în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest.

'Indexul nu este un exercițiu statistic - este un instrument strategic care pune în fața decidenților politici, a mediului de afaceri și a societății un adevăr simplu: acolo unde femeile sunt implicate activ, performanța organizațională crește, sustenabilitatea economică devine mai solidă, iar România avansează. Datele noastre arată că nu ne putem permite să ignorăm în continuare acest potențial', a declarat Andreea Negru, președinta PEFA, potrivit unui comunicat al organizației.

Documentul cuantifică pentru prima dată costul real al inegalității de gen pe piața muncii, printr-o radiografie a situației femeilor în economia României pe patru dimensiuni principale: participare pe piața muncii, contribuție fiscală, costul inactivității și potențialul de creștere pe termen mediu.

Astfel, în România, rata de ocupare a femeilor este 53%, față de media UE de 65%. Totodată, țara are cel mai ridicat procent din UE (42,1%) de absolvente STEM (femei care au finalizat studii superioare, universitare sau postuniversitare, în domeniile Știință (Science), Tehnologie (Technology), Inginerie (Engineering) și Matematică (Maths) - n.r.), ceea ce evidențiază că barierele nu sunt educaționale.

Contribuția fiscală totală a femeilor la bugetul statului în perioada 2020-2024 s-a ridicat la 509 miliarde de lei.

Costul economic anual al inegalității de gen este, potrivit Indexului, 1,6% PIB, față de 3% media UE, iar câștigul potențial până în 2036 prin mobilizarea a 1,3 milioane de femei inactive ar fi de 1,9% PIB.

'Indexul pune în evidență o contradicție fundamentală: România este lider european la absolvente STEM (42,1%), iar femeile ocupă 50,2% din pozițiile de conducere din administrația publică centrală. Cu toate acestea, rata de ocupare feminină rămâne la 53%, cu un decalaj față de bărbați de 16-17 puncte procentuale - de patru ori mai mare decât media europeană. Această contradicție demonstrează că excluderea femeilor din economia formală nu are cauze educaționale, ci structurale: lipsa infrastructurii de îngrijire, norma muncii casnice neremunerate și persistența stereotipurilor culturale în mediul corporativ și antreprenorial', se precizează în comunicatul PEFA.

În ceea ce privește munca casnică neremunerată, documentul arată că femeile suportă disproporționat sarcina gospodăriei, limitând disponibilitatea pentru carieră iar costul economic asociat se ridică la 93,4 miliarde de lei anual (14,5% din PIB).

În plus, România se situează printre statele UE cu cea mai slabă acoperire a serviciilor de creșă și grădiniță, blocând reintegrarea profesională după maternitate, iar așteptările tradiționale descurajează femeile să acceseze funcții de conducere și antreprenoriat, în special în sectoare tehnice și financiare.

'Când vorbim despre egalitatea de gen în economie, nu vorbim despre favoruri acordate femeilor - vorbim despre o resursă națională de aproape un milion de persoane calificate, care stă în afara pieței muncii dintr-un motiv pe care îl putem rezolva prin politici publice inteligente. Indexul 2026 oferă exact harta acestor soluții', a subliniat Andreea Negru.

La rândul său, prim-vicepreședinta PEFA, Lorena Stoian, a precizat că datele confirmă că femeile din România nu duc lipsă de competențe sau ambiție, ci de un cadru care să le permită să își valorifice potențialul.

'România are astăzi un antreprenoriat feminin matur și dinamic, iar datele o confirmă. Din rezultatele sondajului realizat de PEFA împreună cu partenerii de la CURS ESOMAR la nivel național pe 803 femei antreprenoare, un lucru iese în evidență: 88% se declară optimiste în ciuda tuturor barierelor - și au dreptate să fie. Datele confirmă că femeile din România nu duc lipsă de competențe sau ambiție, ci de un cadru care să le permită să își valorifice potențialul. PEFA rămâne angajată să contribuie la transformarea acestor concluzii în politici concrete: fiscalitate favorabilă antreprenoriatului feminin, extinderea rețelei de servicii de îngrijire și programe de mentorat care să accelereze accesul femeilor la funcții de decizie', a susținut Lorena Stoian.

Pe baza unui model de convergență cu media europeană, Indexul proiectează creșterea ratei de ocupare feminine la 65% până în 2030 și la 70% până în 2036, ținte aliniate angajamentelor europene ale României. Impactul estimat este reducerea decalajului de ocupare de la 18 puncte procentuale (2024) la 8 puncte procentuale (2036), un câștig anual de PIB de 4,3-4,4 miliarde de lei în perioada 2030-2036 și o forță de muncă potențială activată de 551.000 de persoane până în 2036, față de 998.000 disponibile astăzi.

Evenimentul de lansare a Indexului s-a desfășurat în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, organizat de ICI București la Palatul Parlamentului, în prezența reprezentanților mediului de afaceri, administrației publice, sectorului financiar și societății civile. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)