Activitatea Gărzii de Mediu trebuie îmbunătățită în anumite domenii, nu trebuie să ascundem totul în spatele unei povești foarte roz, dar este foarte clar că sunt 23 de ani de existență în care se vede o îmbunătățire, a declarat joi, la o conferință de specialitate, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

'Astăzi, sperăm să fie și adoptat bugetul, ceea ce va aduce inclusiv posibilitatea să avem discuția despre AFM și cum putem să creăm o infrastructură de colectare și de gestionare a deșeurilor mult mai bună în țara aceasta. O parte din proiectele pe care le-am mutat de pe PNRR pe AFM, reușind să salvăm proiecte începute deja, vor putea să fie salvate cu adevărat doar în momentul în care vor începe și plățile pentru ele. Iar ca să înceapă plățile pentru aceste proiecte, avem nevoie și de bugete. Și sperăm că, astăzi, să facem acest pas esențial și în curând să avem bugetul de la AFM aprobat, tocmai ca să putem să ducem proiectele acestea să devină cât mai rapid finalizate și să poată să fie folosite. Avem domenii unde mai trebuie să fie îmbunătățite lucrurile. Nu trebuie să ascundem totul în spatele unei povești foarte roz. Sunt și domenii în care trebuie îmbunătățită activitatea Gărzii de Mediu, dar este foarte clar că sunt 23 de ani de existență în care se vede o îmbunătățire', a spus Buzoianu.

Aceasta a adăugat că, până la finalul anului, mai multe proiecte în domeniul deșeurilor vor fi duse la bun sfârșit. Ea a amintit Centrele de aport voluntar, unde vor fi aduse deșeuri mari, electrice, fabricile de reciclare sau cele pentru deșeuri de grajd.

'Pe partea de deșeuri am spus deja un lucru foarte important: anul acesta vrem să finalizăm mai multe proiecte care să ducă la crearea unei infrastructuri de colectare și de reciclare. Avem sute de Centre de aport voluntar care vor fi în sfârșit create în România. Vorbim de Centre în care să fie aduse deșeurile periculoase, deșeuri mari, deșeuri electrice, pe care, până acum, oamenii nu prea știau unde să le ducă în cazul debarasării. Urmează să avem, de asemenea, și fabricile de reciclare, fabricile pentru deșeuri de grajd. Toate aceste infrastructuri care vor fi făcute fie din PNRR, fie din AFM sunt o infrastructură, o coloană vertebrală serioasă care, în mod normal, conform țintelor asumate la nivel european și prin PNRR, vor trebui să ducă la creșterea procentului la ținta de reciclare. Acestea sunt lucruri asumate, deja, de România care vor trebui să se întâmple anul acesta', a menționat șefa de Mediu.

Potrivit sursei citate, un alt plan ce va trebui finalizat în acest an se referă la aprobarea procedurilor prin care să poată fi folosite echipamentele achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), necesare în controalele din teren.

'Pe modificările legislative, avem deja mai multe discuții punctuale. Pe de-o parte, da, procedurile care trebuie să fie puse la punct ca toate echipamentele care au fost achiziționate prin PNRR să poată să fie folosite și suntem cam în ultima etapă de a adopta ultimele proceduri pentru a putea să fie folosite aceste echipamente. Știu, pare un lucru foarte birocratic, dar realitatea este că de cele mai multe ori investiții în echipamente ultramoderne ajung să zacă, să strângă praf în sedii și este exact opusul a ceea ce ne dorim. Dacă România a investit milioane în echipamentele acestea, trebuie să avem și legislația necesară în spate, cu toate procedurile necesare în spate, să ne asigurăm că aceste echipamente vor fi și folosite. Mă bucur să văd că există un interes real să punem la punct toate etapele necesare, ca aceste echipamente să ajungă să fie folosite în toate controalele care vor fi realizate pe teren', a subliniat ministra de resort.

Buzoianu a amintit, totodată, de problema balastierelor și a iazurilor piscicole, folosite ca paravan pentru balastiere, și a subliniat că materialele folosite în construcții trebuie extrase conform legislației de mediu.

'Avem un plan mult mai bun pe zona de arderi legale, de deșeuri, este o zonă unde putem să îmbunătățim activitatea Gărzii de Mediu și aici va trebui să vedem exact, pentru că vedem că avem acest fenomen de ani de zile care încă nu a fost oprit, care duce la foarte multe probleme de poluare a calității aerului în Capitală. Dar nu doar în Capitală... În toată țara avem astfel de focare și este necesar să schimbăm un pic, să îmbunătățim cel puțin strategia pe acest domeniu. Am început, de anul trecut, o activitate mult mai amplă de control pe balastiere. Există deja rezultate mult mai concrete și eficiente, inclusiv de la Garda de Mediu și de la 'Apele Române'. Tocmai am scos la iveală realitatea iazurilor piscicole care sunt folosite ca paravan, de fapt pentru balastiere. Problema balastierelor nu este că există balastiere, pentru că România are nevoie de balastiere. Avem nevoie să putem să folosim materiale de construcții în lucrările de construcții pe care ni le propunem cu toți, avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de lucrări de infrastructură, de lucrări inclusiv în intravilan pe o grămadă de domenii. Doar că materialele care trebuie să fie folosite pentru construcții trebuie extrase în concordanță cu legislația de mediu și să fie, după aceea, luate și măsurile necesare ca toate comunitățile din jurul acelor balastiere să nu ajungă să fie poluate', a afirmat Diana Buzoianu.

Managementul deșeurilor în România este tema unei noi conferințe Pria, organizate joi la București, eveniment dedicat Zilei Gărzii Naționale de Mediu. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)