Educația media a publicului trebuie să înceapă de la grădiniță, la fel cum este nevoie și de educația aplicată jurnaliștilor și specialiștilor din zona tehnologică, a declarat, miercuri, secretarul general al Alianței Europene a Agențiilor de Presă (EANA), Alexandru Giboi, la Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026).

'Există o discuție la nivel european și am făcut un survey printre membrii EANA, prin care să ne dăm seama dacă se poate ajunge la o standardizare, măcar în linii mari, a ceea ce înseamnă verificarea provenienței conținutului. Sper ca, la un moment dat, să se poată dezvolta un tool, o modalitate tehnologică ușor de folosit, ieftină și ușor de implementat. De fapt, de aici trebuie să plecăm. Dacă vrem să avem rezultate trebuie să gândim 'across the board', trebuie să gândim în toată plaja europeană, pentru că despre asta vorbim de mass media și de lucruri care pot fi aplicate în mod general. Educația media, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie ceva fundamental în orice curriculum educațional al oricărei țări. Ar trebui să înceapă de la grădiniță, să continue până când plecăm de pe această lume (...) Trebuie să învățăm oamenii să discearnă, să gândească, după cum am spus, critic, într-o oarecare măsură, pentru că și aici avem o oarecare nuanță. Gândirea critică dusă la extrem poate face publicul să ajungă într-o situație în care să nu mai creadă nimic sau poate duce publicul, care nu este educat media, în prealabil, care nu înțelege anumite concepte (...) să creadă că informația pe care o primesc de la rude sau vecini este adevărată în detrimentul informației pe care o primesc de la media', a explicat Giboi.

Pe de altă parte, în opinia sa, ar trebui să existe cineva 'care să pună un deget pe buton', atunci când un agent AI 'o ia razna și începe să descarce tot felul de aplicații'.

'Din punctul meu de vedere, atunci când un AI agent o ia razna și începe să descarce tot felul de aplicații, începe să posteze diverse tâmpenii sau creează o religie falsă, e cineva care trebuie să pună un deget pe buton. Sunt două entități, de fapt: cel care creează software-ul respectiv și cel care trebuie să reglementeze crearea software-ului respectiv ', a transmis oficialul EANA.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a punctat faptul că patru din zece persoane, la nivel global, sunt îngrijorate cu privire la autenticitatea știrilor.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

'Avem 58% din populația întregii lumi care se consideră îngrijorată atunci când este întrebată de știrea reală sau de fake news. Este un punct de unde trebuie să plecăm. (...). Încă o cifră destul de alarmantă: 40% din populația întregului pământ se consideră îngrijorată cu privire la autenticitatea știrilor. Este un procent care, de trei ani, rămâne la același nivel și observăm că, deși ne luptăm noi, la nivelul media, să scădem acest procent, să încercăm să legăm cu surse de încredere, nu reușim. Și nu reușim pentru că poate nu am integrat destul de mult și noua tehnologie. Și mai este o cifră, dacă într-adevăr contează la nivelul oamenilor 'fact-checking': 38% din populație încă mai crede în informația de calitate', a afirmat Nicolae.

Directorul general al Radio România Actualități, Robert Cristian Schwartz, a subliniat că inteligența artificială ne poate sprijini în munca editorială, în administrație și alte activități, dar nu poate înlocui un reporter.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

'Clar, AI-ul ne poate susține în toată munca noastră editorială, și nu numai, și în administrație, în toate operațiunile repetitive.
Dar, atunci când vorbim despre materiale jurnalistice, intervine și mai tare factorul uman. Fiecare dintre noi poate fi un reporter, e adevărat. Dar un reporter bun știe când să pună întrebările, ce întrebări să pună, știe când e bine să tacă, când stă și ascultă. Ori, algoritmii niciodată nu vor putea face asta. Sunt convins. De aceea, factorul uman, în toată munca noastră editorială, nu poate fi înlocuit, și nu va fi înlocuit', a punctat Schwartz.

Potrivit directorului general al Societății Române de Televiziune, Adriana Săftoiu, ceea ce lipsește în general este gândirea critică, și ar trebui să învățăm de mici să o folosim.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

'Lucrurile nu sunt chiar ușor de gestionat, din punctul meu de vedere, pentru că eu cred că ne lipsește în mare parte ceea ce se numește gândirea critică. (...) De cele mai multe ori, ca să poți să fac diferența între ceea ce e fake news, ceea ce e dezinformare și ceea ce este informare trebuie să știi cum să te uiți la știre, cum să citești știrea, unde să-ți cauți sursele. (...) Și eu am aceeași impresie și am aceeași credință că factorul uman nu va dispărea. Problema e dacă-l educăm pentru ceea ce este acum. Eu cred că în școală sunt foarte multe materii care au devenit un pic depășite de realitate. Și nu cred că ar strica, dacă într-adevăr am învăța de mici ce înseamnă gândirea critică și cum o folosești', a explicat Adriana Săftoiu.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București organizează, în perioada 10 - 12 martie 2026, la Palatul Parlamentului, o nouă ediție a evenimentului internațional Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026).

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(AS - redactori: Daniel Badea, Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)