Ministerul Finanțelor: Ponderea investițiilor publice crește la 8% din PIB în bugetul pe 2026
Volumul total al investițiilor publice se ridică la aproximativ 163,8 miliarde lei în bugetul pe anul 2026, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent, a anunțat marți Ministerul Finanțelor.
'Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent. Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total', se arată într-un comunicat al MF transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro.
'Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani-Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni', au transmis reprezentanții MF.
De asemenea, MF precizează că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare.
Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
'Pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanțărilor din granturi față de cele din împrumuturi. Această reconfigurare a fost posibilă în urma modificării PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv și de traiectoria de ajustare agreată cu Comisia Europeană', relevă sursa citată.
În acest proces, Ministerul Finanțelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei și programele din Valul Renovării, investiții cu impact major pentru economie și pentru modernizarea comunităților locale.
Structura fondurilor dedicate investițiilor include 51,3 miliarde lei din fonduri externe nerambursabile post-aderare (+42% față de 2025), 41,4 miliarde lei din granturi PNRR (+43%), 12 miliarde lei din împrumuturi PNRR (la același nivel ca în 2025), peste 6 miliarde lei avansuri din împrumuturi SAFE pentru proiecte precum Autostrada Moldovei și echipamente și tehnică militară, 2,4 miliarde lei pentru programe cu finanțare rambursabilă (+40%) și aproximativ 50 de miliarde lei pentru programe naționale de finanțare, inclusiv pentru apărare (la același nivel ca în 2025).
Ministerul Finanțelor precizează că Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare, protejează fondurile europene nerambursabile și permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanțare.
De asemenea, Legea impune și termene stricte pentru raportare și monitorizare în timp real a execuției bugetare și corelează cheltuielile de indicatori de performanță, standarde de cost și norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
'Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcție de fluxurile de finanțare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice și accelerarea investițiilor publice', au mai transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor, în comunicatul citat.
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanțelor.
Produsul Intern Brut este estimat în creștere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
APIA: Producătorii vitivinicoli mai pot depune cereri pentru investiții până la 19 octombrie
Producătorii vitivinicoli mai pot depune până la 19 octombrie 2026 cereri de finanțare pentru investiții, prin două intervenții pentru care sunt disponibile fonduri totale de 11,044 milioane de euro, a anunțat vineri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). ''APIA reamintește producătorilor vitivinicoli că sesiu
Vevera (ICI București): AI este prietenul nostru, dar în același timp și inamicul nostru
Inteligența Artificială (AI) este prietenul nostru, dar în același timp și inamicul nostru, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), Adrian-Victor Vevera. ''În fiecare zi apar dezbateri despre AI, de
Câștigul salarial mediu net la nivel național a crescut anul trecut cu 307 lei, la 5.266 lei (statistică)
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, în timp ce câștigul mediu net a ajuns 5.266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent, arată
Expert: AI înlocuiește mai mult de 50% dintre sarcinile pe care le facem astăzi
Inteligența Artificială (AI) înlocuiește mai mult de 50% dintre sarcinile pe care le facem astăzi, iar noua tehnologie trebuie să ne amplifice calitățile și să fie o extensie a ceea ce putem face, a valorii și expertizei noastre, a declarat, vineri, într-o conferință de specialitate, Mohammed Benzakour, specialist în transformare organizațională și
Ministerul Economiei lucrează la adaptarea legislației românești la Regulamentul European privind închirierea pe termen scurt
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) lucrează la adaptarea legislației românești pentru armonizare cu regulamentul European 1028/2024, privind închirierea pe termen scurt, a declarat, vineri, Alin Grigore, director general în cadrul ministerului, la un eveniment de specialitate. '&
Bursa de la București se afla pe creștere, vineri, după o oră de la debutul tranzacțiilor
Bursa de Valori București (BVB) se afla pe creștere, vineri, la o oră de la debutul tranzacțiilor, cu un rulaj de 16,74 milioane de lei (3,17 milioane de euro). Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 0,99%, iar indicele BET-Plus, care refle
ROBOR la trei luni a crescut, vineri, la 5,97%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 5,97% pe an, de la 5,93% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele la șase luni, utilizat în c
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut la 3,26% în august
Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,01 puncte procentuale în august față de luna precedentă, până la 3,26%, iar numărul total de șomeri a ajuns 260.919 de persoane, a anunțat, vineri, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul șomerilor înregistrați, 61.718 au fost șom
Afacerile din comerțul cu ridicata au scăzut cu 0,4% în primele șapte luni din acest an (INS)
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, în primele șapte luni din acest an, atât ca serie brută (-0,4%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-0,2%), comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată
INS: Veniturile medii lunare au fost de 9.444 lei/gospodărie în trimestrul I 2026; cheltuielile au totalizat 8.015 lei
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul I 2026, de 9.444 lei pe gospodărie, în scădere cu 0,9% față de trimestrul IV 2025, în termeni nominali, potrivit datelor publicate vineri de Institutul National de Statistica (INS).
Statistică: Afacerile din serviciile de piață prestate întreprinderilor au scăzut cu 1,9% în primele șapte luni
Serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor au înregistrat o cifră de afaceri în scădere, la nivelul primelor șapte luni din acest an, comparativ cu 2025, atât ca serie brută (-1,9%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-2,6%), conform
Codirlașu (CFA România): Indicatorul de încredere a scăzut în august, pe fondul înrăutățirii anticipațiilor privind economia
Indicatorul de încredere a scăzut în luna august, în contextul înrăutățirii anticipațiilor de evoluție a economiei românești, susține președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. ''Indicatorul de încredere a scăzut în luna august, în contextul înrăutățirii anticipați
FIHR organizează vineri conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026''
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) organizează vineri conferința ''Ospitalitate Inteligentă 2026 - Tehnologie | Capital Uman | Impact'', eveniment dedicat transformărilor generate de digitalizare și inteligență artificială în industria ospitalității. Potrivit organizatorilor, dezbaterile vor aborda ut
Specialiști în tehnologie participă vineri la o conferință dedicată adopției AI
Cum se schimbă deciziile din organizații odată cu adopția Inteligenței Artificiale (AI), ce competențe devin necesare și ce oportunități poate crea România în acest domeniu, sunt temele abordate vineri în cadrul conferinței 'Human-Led, AI-Enabled: A Necessary Conversation', organizată de CES Bucharest. Evenimentul &ic
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în













