Prețul benzinei și motorinei ar putea atinge praguri record în România și restul Uniunii Europene, iar guvernele UE pregătesc mecanisme de intervenție (reducerea accizelor, plafonări temporare) pentru a proteja puterea de cumpărare, potrivit directorului general al Federației Patronale a Energiei, Daniel Apostol.

Acesta semnalează că teama de ceea ce s-ar putea întâmpla cu Strâmtoarea Ormuz recalculează prețul energiei și al riscului mai repede decât distrugerea reală de pe teren.

'La data de 9 martie 2026, prețul petrolului a înregistrat o creștere violentă: țițeiul 'european' de tip Brent a atins pragul de 120 USD/baril, o dublare față de începutul anului. Companiile de transport maritim evită zona, iar peste 250 de nave sunt raportate în așteptare, la intrarea sau ieșirea din Golf. Cauza principală: escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu și riscul iminent de închidere a Strâmtorii Ormuz', a subliniat Apostol, într-o analiză transmisă la solicitarea AGERPRES.

Acesta a menționat că, potrivit analiștilor, 'psihologia pieței' este în prezent principalul factor care guvernează, iar, în opinia multora dintre ei, există două posibile scenarii divergente.

'Primul scenariu este cel cu risc geopolitic înalt, care înseamnă blocarea prelungită a Strâmtorii Ormuz, extinderea conflictului în Iran și întreruperi fizice ale livrărilor. Acest scenariu are în vedere un salt încă și mai mare al prețului la țiței, undeva peste 150 de dolari pe baril, alimentat tocmai de 'prima de risc' geopolitic. Al doilea scenariu face referire la acumularea unui surplus global de ofertă (SUA, Brazilia, Guyana), la încetinirea cererii din China, la reluarea producției OPEC+ și la o revenire și reașezare a prețului la petrol în palierul de 60-70 de dolari pe baril ca medie pentru întregul an 2026, mizând pe faptul că producția globală va depăși cererea', a explicat analistul economic.

Astfel, a semnalat Apostol, impactul asupra economiei globale este unul de tip 'șoc asimetric', lovind mai tare țările importatoare net de energie.

'Scumpirea transportului și a producției industriale va menține inflația la niveluri ridicate, forțând băncile centrale (în special FED) să amâne tăierea ratelor dobânzii. Iar o menținere îndelungată a petrolului la peste 100 dolari/baril poate reduce PIB-ul global cu 0,5% - 1% în 2026. În România și restul UE, există riscul ca benzina și motorina să atingă praguri record, iar guvernele UE pregătesc mecanisme de intervenție (reducerea accizelor, plafonări temporare) pentru a proteja puterea de cumpărare. Oricum, sectoarele intensiv energetice (chimie, transporturi, oțel) se vor confrunta cu pierderi suplimentare de competitivitate față de regiunile cu energie mai ieftină (precum SUA)', a precizat oficialul FPE.

În opinia lui Daniel Apostol, conflictul din Iran s-a transformat dintr-o criză de securitate regională într-un 'risc macroeconomic global', sistemic, iar lumea riscă să se confrunte cu un scenariu de război de uzură și haos economic.

'Șocul economic rezultat vizează restul lumii, prin relevanța comercială strategică a Strâmtorii Ormuz, această 'arteră jugulară' a comerțului mondial de țiței și gaze naturale. Aici rezidă adevăratul pericol global. Prin acest culoar îngust trec 20% din petrolul mondial și o parte substanțială din gazul natural lichefiat (GNL). O închidere parțială sau totală a strâmtorii ar provoca o furtună a prețurilor fără precedent', a atras atenția analistul economic.

El a mai subliniat că șocul este deja devastator pentru bursele și economiile din Asia de Nord dependente de importuri, în contextul în care circa 84% din petrolul și 83% din GNL-ul care trece prin Ormuz merg către piețele asiatice (China, India, Japonia).

'Acest lucru face din Asia 'prima victimă directă' a impactului economic. Exporturile de GNL ale Qatarului depind în totalitate de strâmtoare. Impactul se propagă prin lanțurile de aprovizionare. Chiar și fără o blocadă formală, marii proprietari de tancuri petroliere au suspendat deja tranzitul. Primele de asigurare au explodat, ceea ce analiștii spun că va duce la creșterea costurilor containerelor și a inflației globale înainte ca penuria fizică să se facă simțită. Creșterea astronomică a primelor de asigurare de război și decizia marilor companii de shipping de a suspenda tranzitul forțează navele să ocolească Africa. Această schimbare adaugă 10-14 zile la rutele comerciale, paralizând logistica 'just-in-time' și generând o inflație de costuri care va lovi consumatorul final', a precizat Daniel Apostol.

Acesta a adăugat că Uniunea Europeană, vulnerabilă energetic și dependentă de comerțul maritim, are riscul confruntării cu un scenariu de 'stagflație' - inflație ridicată cauzată de șocul energetic și stagnare economică cauzată de blocajele logistice.

'În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) se chinuia să aducă inflația sub control, acest nou conflict resetează regulile jocului. Prețurile la gaze pe bursa TTF sunt volatile, iar guvernele europene vor fi forțate să reintroducă subvenții costisitoare pentru a proteja populația și industria. Pentru țările din Europa de Est, inclusiv România, riscurile sunt amplificate. Economiile noastre sunt mai sensibile la prețurile la energie și la lanțurile de aprovizionare. Ne aflăm într-o fază de incertitudine geopolitică maximă. Dacă conflictul se rezolvă în câteva săptămâni, impactul poate fi absorbit prin rezervele strategice și o ajustare dureroasă a prețurilor. Dacă însă se transformă într-un război de uzură de mai lungă durată, structura economică existentă s-ar putea prăbuși, lăsând în urmă o lume fragmentată, mai săracă, profund instabilă dar și forțată la o reconfigurare fundamentală a modului în care produce, consumă și face comerț. Deocamdată, economia globală e ținută la strâmtoare chiar de Strâmtoarea Ormuz', a punctat Daniel Apostol. AGERPRES/(AS-redactor:Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)