Asociația Energia Inteligentă (AEI) solicită Guvernului României adoptarea urgentă a unui Plan național de acțiune coerent și eficient destinat reducerii impactului economic și social generat de creșterea prețului motorinei.

''Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid. Strâmtoarea Ormuz este blocată. Țările din Golf își opresc producția. OPEC nu are cum să compenseze, pentru că în mare parte țițeiul suplimentar ar veni tot din aceeași regiune aflată acum în blocaj. Iar mult invocatele 'stocuri strategice' pe hârtie arată bine, în practică sunt relativ greu de folosit într-o criză reală și prelungită (...) Problema este că, peste această criză reală, vine și un val de decizii politice hazardate care pot transforma o situație dificilă într-un dezastru economic. Se vorbește despre plafonarea prețurilor la produsele petroliere. Este una dintre cele mai proaste idei posibile. Oriunde s-a aplicat, rezultatul a fost același: dispariția produsului de pe piață. Nu prețuri mai mici, ci benzinării fără combustibil. În două săptămâni penuria ar începe să se arate în benzinăriile din România. Se discută despre folosirea stocurilor strategice pentru a scădea prețurile și reducerea importurilor. Este o decizie extrem de periculoasă. Stocurile strategice există pentru situații de urgență, nu pentru cosmetizarea prețurilor la pompă. Dacă le consumi acum, într-un moment de instabilitate globală, îți distrugi singur ultima plasă de siguranță'', avertizează președintele AEI, Dumitru Chisăliță, într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.

În viziunea specialistului, ''chiar dacă ai elimina complet accizele, impactul tot ar fi mai mare decât prețul din anul 2025''.

''Ni se spune că 'prețurile la combustibili au crescut doar puțin'. Ni se spune că 'plafonarea prețului la gaze va proteja cetățeanul'. Ni se promite că 'vom accelera exploatările din Marea Neagră și vom deveni independenți'. Toate acestea sunt povești despre altceva decât motorina și sunt despre viitor, spuse într-un moment în care problema este prezentul. Realitatea este simplă și brutală, dacă dinamica actuală continuă, România intră într-o perioadă de presiune economică severă. Iar combinația dintre șocul energetic global și reflexele populiste ale guvernării poate transforma rapid o criză de preț într-o criză de aprovizionare. Nu suntem încă acolo. Dar, dacă deciziile rămân la nivelul actual de superficialitate, ne îndreptăm direct spre acel punct'', susține Chisăliță.

Potrivit sursei citate, creșterea accelerată a costurilor la combustibili, în special a motorinei, are efecte directe asupra economiei naționale, influențând costurile de transport, prețurile bunurilor și serviciilor, precum și stabilitatea financiară a unor sectoare economice. Astfel, transportatorii, producătorii agricoli, operatorii logistici și, în final, consumatorii resimt deja aceste presiuni.

''În acest context, considerăm că este necesară intervenția strategică și coordonată autorităților publice, care să includă măsuri imediate, dar și soluții pe termen mediu și lung pentru diminuarea vulnerabilităților economice generate de fluctuațiile prețurilor la carburanți. Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic. În sprijinul acestui demers, AEI înaintează Guvernul României un Proiect de Plan Național de Acțiune care propune un set de măsuri concrete, menite să: reducă impactul creșterii prețului motorinei asupra economiei; sprijine sectoarele economice cele mai afectate; stabilizeze costurile de transport și lanțurile de aprovizionare; accelereze adoptarea unor soluții energetice și tehnologice alternative, sustenabile'', menționează șeful AEI.

Propunerile incluse în proiectul de plan au fost elaborat în urma analizei situației actuale din piața energiei și a impactului economic asupra sectoarelor productive, având ca obiectiv protejarea competitivității economiei românești și reducerea presiunii asupra consumatorilor .

Ca măsură imediată (de luat în maximum trei zile) este activarea comandamentului energetic, prin constituirea unui grup operativ interministerial coordonat de Guvern, cu participarea Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii, Consiliului Concurenței, ANAF, Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și a altor entități.

Grupul va realiza monitorizare zilnică a prețului carburanților diesel ARA, prețului petrolului Brent, stocurilor comerciale și strategice, marjelor de distribuție și prețului mediu național la pompă. Ulterior, se publică raport zilnic de transparență energetică pentru prevenirea comportamentelor speculative și a panicii.

O altă propunere se referă la aplicarea de mecanisme temporare pentru transportul rutier de marfă, transportul public, agricultură, distribuția alimentară, serviciile de urgență și operatorii de utilități, iar măsurile includ: accelerarea rambursării accizei pentru transportatori, extinderea temporară a schemei de compensare pentru motorină și reducerea întârzierilor administrative în plăți.

De asemenea, pe termen scurt (1-12 săptămâni), este menționată instituirea unei scheme temporară de sprijin pentru operatori de transport urban, transport județean și transport feroviar regional, cu scopul menținerii tarifelor pentru populație și reducerea presiunii asupra transportului rutier individual.

În plus, implementarea mecanismului de sprijin pentru fermieri, transportul produselor agricole și logistica alimentară pentru evitarea transferului rapid al costurilor în prețurile alimentelor.

Conform documentului AEI, autoritățile trebuie să monitorizeze piața combustibililor, iar Consiliul Concurenței va fi responsabil cu realizarea unei analize rapide privind evoluția marjelor, comportamentele potențial anticoncurențiale și transmiterea corectă a prețurilor internaționale.

''Rezervele strategice de petrol și produse petroliere pot fi utilizate doar în cazul apariției unor disfuncționalități fizice de aprovizionare, nu exclusiv pentru stabilizarea prețului. Utilizarea acestora se face în coordonare cu mecanismele europene de securitate energetică'', notează sursa citată.

Ca măsuri structurale (6-24 luni), asociația de profil subliniază: creșterea transportului de marfă pe calea ferată, accelerarea electrificării transportului public urban, modernizarea flotelor de transport comercial, creșterea eficienței logistice și reducerea kilometrilor fără încărcătură, precum și dezvoltarea combustibililor alternativi în transport.

AEI precizează că aplicarea planului propus va contribui la reducerea impactului creșterii combustibililor asupra inflației, protejarea competitivității economiei românești, menținerea stabilității lanțurilor logistice și alimentare, respectiv creșterea rezilienței energetice a României.

''Având în vedere volatilitatea piețelor energetice internaționale, Guvernul României trebuie să adopte un set coerent de măsuri pentru protejarea economiei și populației, menținând în același timp funcționarea pieței și securitatea aprovizionării cu combustibil. Implementarea planului se realizează etapizat și va fi ajustată în funcție de evoluția piețelor energetice internaționale'', se arată în comunicat.

Organizația susține că, în situația în care motorina va depăși pragul de 10 lei/litru, este nevoie să se treacă la un plan criză - ''Plan pentru gestionare crizei energetice și logistice'' - prin măsuri fiscale de reducere a presiunii pentru toți consumatorii de combustibili. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)