Ivan: Schema aprobată de CE prevede un sprijin de până la 69.000 euro pentru fiecare MWh de stocare instalat
Schema de investiții în stocarea energiei electrice, aprobată de Comisia Europeană, prevede un sprijin de până la 69.000 euro pentru fiecare MWh de stocare instalat, iar apelul de proiecte va fi lansat în trimestrul II 2026, implementarea investițiilor fiind prevăzută până în 31 decembrie 2030, a anunțat, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
'Alocăm 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei în baterii în România. Astăzi am obținut aprobarea Comisiei Europene pentru o schemă majoră de investiții în stocarea energiei electrice în România.150 milioane euro fonduri nerambursabile vor finanța dezvoltarea a 2.174 MWh capacități de stocare în baterii prin instalații autonome (stand-alone), prin Fondul pentru Modernizare. Prin această schemă: putem reduce dezechilibrele din Sistemul Electroenergetic Național; integrăm mai bine energia produsă de prosumatori și din surse regenerabile; putem ține sub control prețurile energiei pentru români. Schema prevede un sprijin de până la 69.000 euro pentru fiecare MWh de stocare instalat, cu o finanțare care poate ajunge la maximum 15 milioane de euro per proiect și care poate acoperi până la 100% din costurile eligibile. Apelul de proiecte va fi lansat în trimestrul II 2026, iar implementarea investițiilor este prevăzută până în 31 decembrie 2030', a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că România are mii de MW instalați în energie regenerabilă, dar producția depinde de vreme, iar în lipsa bateriilor energia produsă în timpul zilei este adesea vândută ieftin și seara trebuie importată energie la prețuri mai mari.
'Stocarea energiei este cheia pentru un sistem energetic stabil și pentru facturi mai mici pentru români. În perioada următoare vom reveni cu toate detaliile privind lansarea apelului de proiecte', a transmis ministrul Energiei.
Comisia Europeană a aprobat o schemă notificată de România, în valoare de 150 de milioane euro (764 de milioane lei), pentru sprijinirea stocării energiei electrice, în conformitate cu obiectivele Pactului pentru o industrie curată, a anunțat, vineri, Executivul comunitar, printr-un comunicat.
Această măsură va contribui la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat de Comisie la 25 iunie 2025.
În cadrul CISAF, România a transmis Comisiei Europene o schemă în valoare de 150 de milioane euro pentru sprijinirea instalării de noi instalații de stocare a energiei electrice de cel puțin 2.174 MWh, care vor contribui la obiectivele Pactului pentru o industrie curată.
Scopul acestei scheme este de a facilita integrarea surselor regenerabile variabile de energie în sistemul național de energie electrică prin creșterea capacității de stocare. În cadrul acestei scheme, sprijinul va lua forma unor ajutoare pentru investiții prin granturi directe pentru noile sisteme autonome de stocare a energiei în baterii. Schema va fi finanțată din Fondul UE pentru modernizare. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă de atribuire.
Comisia a constatat că schema notificată de România este în conformitate cu condițiile stabilite în CISAF. Și anume, ajutorul va fi acordat pe baza unei scheme cu un volum și un buget estimat, printr-o procedură competitivă de atribuire, înainte de data de 31 decembrie 2030.
De asemenea, Comisia a concluzionat că schema notificată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice care sunt importante pentru punerea în aplicare a Pactului pentru o industrie curată, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE și condițiile prevăzute în CISAF. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi
ONRC: 51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmat
Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reduce
Inflația menține România într-o zonă de stagflație, cu creștere economică aproape de zero (consultant)
Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, energia, gazele și car
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 - 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. 'Rata de ocupare a for








