Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a organizat miercuri, la Artmark, vernisajul celei de-a V-a ediții 'ReExpoziția', competiția de fotografie dedicată conștientizării impactului dezastrelor naturale asupra locuințelor și comunităților din România.

Evenimentul, organizat la 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, a reunit reprezentanți ai autorităților, ai instituțiilor implicate în gestionarea riscurilor de dezastre și ai mediului de asigurări, alături de câștigătorii competiției din acest an.

Ajunsă la cea de-a cincea ediție, 'ReExpoziția' a reunit, până în prezent. peste 300 de participanți din întreaga țară, numărul înscrierilor crescând de la o ediție la alta.

'Proiectul este deschis atât fotografilor profesioniști și pasionaților, cât și copiilor, care pot participa cu fotografii sau ilustrații însoțite de un text creativ despre reconstrucția unei locuințe după un dezastru natural. Valoarea totală a premiilor din acest an a fost de 10.000 de euro', susțin organizatorii.

Prin imaginile expuse, competiția aduce în prim-plan realitatea dezastrelor naturale, cutremure, inundații și alunecări de teren, și consecințele acestora asupra locuințelor, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța pregătirii și a protecției financiare, înaintea producerii unui eveniment major.

'ReExpoziția a devenit, în timp, o platformă prin care vorbim deschis despre vulnerabilitatea locuințelor din România în fața dezastrelor naturale. Fotografia are capacitatea de a aduce în prim-plan realități pe care, de multe ori, nu le conștientizăm întru-totul, case distruse, familii care trebuie să o ia de la capăt, comunități care reconstruiesc. La 49 de ani de la cutremurul din 1977, considerăm că memoria trebuie dublată de acțiune concretă. Pregătirea înseamnă informare, consecvență și protecție financiară, astfel încât, atunci când apare un eveniment major, răspunsul să fie rapid și predictibil', a declarat Nicoleta Radu, director general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale.

Potrivit acesteia, în România există aproximativ 10 milioane de locuințe, dintre care doar 2,4 milioane au o asigurare obligatorie, o asigurare de bază care le-ar putea proteja împotriva unor evenimente de tip cutremur, alunecări de teren și inundații.

'Este mult prea puțin. Rămân trei case din patru neacoperite de niciun fel de protecție financiară în fața unor asemenea evenimente. De aceea, nu încetăm să atragem atenția tuturor cetățenilor și autorităților că acest risc, cel mai mare risc al României, trebuie luat în considerare de fiecare dintre noi. Desigur, există o responsabilitate individuală pe care nu trebuie să o ignorăm și o responsabilitate publică. Evenimentele pe care le-am traversat în ultimii ani ne-au demonstrat o situație extrem de dificilă. În evenimentele din Galați și Vaslui au fost afectate aproximativ 7.000 de locuințe. Dintre acestea, noi nu am putut să despăgubim decât aproximativ 500. Și asta pentru că oamenii din zonă nu s-au gândit nicio secundă că locuiesc într-o zonă predispusă la inundații și nu s-au gândit niciodată că ar trebui să se protejeze împotriva acestor evenimente', a mai spus Nicoleta Radu.

Directorul general al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, prezent la eveniment, a subliniat importanța menținerii unei culturi a informării și a înțelegerii riscurilor.

'România este o țară cu activitate seismică semnificativă. Informarea corectă și constantă a populației, alături de măsurile de prevenție și protecție, reprezintă componente esențiale ale unei societăți pregătite. Amintirea urmărilor dezastrului din 1977 trebuie să rămână un reper pentru generațiile actuale.', a menționat Constantin Ionescu.

Pe de altă parte, colonelul Francisc Senzaconi, șeful Serviciului Control Riscuri de Dezastre din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și membru al juriului la ediția de anul acesta, a subliniat rolul colaborării instituționale în crearea unei mai puternice culturi a rezilienței.

'Gestionarea riscurilor de dezastre presupune o abordare integrată, care include prevenție, informare și mecanisme financiare de protecție. Inițiative precum ReExpoziția contribuie la creșterea nivelului de conștientizare publică și susțin eforturile instituțiilor implicate în reducerea riscurilor. M-am bucurat să fac parte din juriu și să văd diversitatea perspectivelor surprinse în imagini. Fotografiile selectate transmit mesaje puternice și cred că pot inspira o înțelegere mai profundă a impactului pe care dezastrele îl au asupra comunităților', a afirmat Francisc Senzaconi.

La rândul său, directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că agenția națională de presă păstrează, prin arhiva fotografică, memoria dezastrelor care au marcat România în ultimul secol.

'Cea mai veche fotografie identificată la nivelul AGERPRES este din 1927 și ilustrează inundațiile din București. Așa a plecat acest proiect, iar noi ne-am alăturat pentru că, într-adevăr, arhiva istorică a agenției conține patru milioane și jumătate de fotografii. Nu luăm în calcul arhiva digitală din 2013 încoace. Și colegii mei, au reușit de-a lungul timpului, de aproape 100 de ani - anul viitor se împlinesc 100 de ani - să ilustreze toate dezastrele care au avut loc în România, inundații, cutremure mai mici sau mai mari, cu emoții mai puternice sau mai slabe', a menționat Claudia Nicolae.

Competiția 'ReExpoziția' se numără printre campaniile de informare pe care Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale le derulează cu scopul de a consolida responsabilitatea individuală în ceea ce privește protecția financiară a locuințelor în fața dezastrelor. Prin acest proiect, compania aduce în atenția publicului, prin intermediul fotografiei, impactul fenomenelor naturale extreme asupra comunităților și contribuie, printr-un demers cultural și educațional, la formarea unei culturi a pregătirii. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Ionescu (INFP): Sistemul de alertă seismică poate transmite avertizări cu circa 25 de secunde înainte de sosirea undelor în București

* Nicoleta Radu (PAID): Trei din patru locuințe din România nu au protecție financiară împotriva dezastrelor naturale