România riscă să ajungă în următorii cinci ani un hub energetic pentru Europa, dar un exportator, pentru că nu mai consumă nimic în interior, a declarat, miercuri, Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager, Coface România.

'Mă uitam pe o statistică a Eurostat pe ceea ce înseamnă dependența energetică a statelor europene. Practic, nevoia de energie a Europei este susținută 60% prin importuri. Dacă iei cele 27 de state europene, România este în top trei cel mai puțin dependente. Suntem pe locul trei în sensul bun al cuvântului. Aproape 28% din nevoia noastră energetică ne-o asigurăm prin importuri. Estonia și Suedia cred că sunt în fața noastră. Dar aici vine și cu o durere pe care o avem, și nu mă duc la realități ale anilor 2010 - 2015. Mă duc chiar anul trecut. Ia gândiți-vă cât a lucrat Azomureșul anul trecut? Este o întrebare retorică. Ce s-a întâmplat cu ArcelorMittal Hunedoara? Ce se întâmplă cu jucători din industria auto, fie că vorbim despre Leoni (a închis fabrica din Luduș - n. r.), fie că vorbim despre Adient (a închis fabrica din Ploiești - n. r.), fie că vorbim despre Aumovio - o parte din fostul Continental. Practic, riscul nostru frustrant este ca în următorii 5 ani să ajungem un hub energetic pentru Europa, dar un exportator. De ce? Pentru că nu mai consumăm nimic în interior. Riscul acesta de dezindustrializare este al Europei, dar este vizibil și în cazul României', a explicat acesta.

Nichișoiu a subliniat că Europa este vulnerabilă atât pe industria siderurgică, dar și pe cea chimică, înregistrând în ultimii trei ani un ritm de închidere a combinatelor chimice de șase ori mai mare decât în perioada anterioară, din cauza situației energetice.

'Ca un numitor comun care atestă vulnerabilitatea Europei, nu doar a României, pe industrie siderurgică, pe industrie chimică, mă uitam la industria chimică. Este un studiu foarte interesant publicat de cei de la Roland Berger pentru industria chimică din Europa. Gândiți-vă că în anii 2022 - 2025 o industrie energointensivă, cu foarte multă relevanță în discuția de astăzi geopolitică (...) în Europa noi am pierdut în acești trei ani 10% din capacitatea de producție, aproape 37 de milioane tone de produse finite. Am pierdut totodată aproape 200.000 de locuri de muncă. Înseamnă, practic, un oraș măricel în România. 74% din companiile din industria chimică în fiecare din acești ani au avut profitabilitate operațională - EBITDA, cum îi spunem noi - negativă, investițiile, CAPEX-ul s-a redus cu 84%. 84% este fabulos. Ritmul de închidere a acestor combinate chimice în acești 3 ani a fost de șase ori mai mare decât în perioada anterioară. Demonstrează foarte clar că suntem în Europa vulnerabili pe ceea ce înseamnă energie și mai ales pe vectorul ăsta industrial - industrie metalurgică, industrie chimică. Riscăm, practic, să devenim în următorii 10 - 15 ani importatori', a arătat el.

În acest context, combinatul Liberty Steel din Galați este un obiectiv strategic pentru statul român și trebuie găsită o soluție.

'Este foarte important pentru statul român de peste 10, 15, 20 de ani să aibă Liberty acolo, pentru că este un asset strategic pentru statul român, pentru ceea ce înseamnă nevoia noastră de oțel, pentru infrastructura pe care mai trebuie s-o mai construim. E foarte important să gândim o soluție pentru Liberty', a transmis oficialul Coface România.

De asemenea, Nichișoiu consideră că preluarea Azomureș de către Romgaz este un proiect care are sens și speră ca acest lucru să se întâmple.

'Această inițiativă pe care statul român, prin Romgaz, o are (de preluare a combinatului Azomureș - n. r.) cred că este o logică care ține apă, cum s-ar spune, tocmai pentru a integra pe verticală acest ADN de producător de gaz natural al Romgazului. Are logică. Adică să integrezi Azomureșul în acest ecosistem are toată logica. (...) din câte știu eu discuțiile continuă. Adică există o speranță că acest proiect care pentru mine are foarte mult sens să se finalizeze măcar ca decizie finală de investiție în 2026. Ar avea tot sensul din lume. Ia gândiți-vă! Romgaz, Neptun Deep, 50%, Azomureș. Să verși, practic, parte din acest aflux de gaz natural către ceva care-ți aduce valoare adăugată superioară, (...) produse care să capteze mai multă marjă, care să plece un pic din zona asta de materii prime. Romgaz nu trebuie să rămână doar un producător - și intră acum și pe zona de furnizare de gaz natural. Miza e mult mai mare, trebuie să fie în sensul bun al cuvântului mult mai lacom, mult mai ambițios, iar Azomureșul este un proiect interesant. Vedem în următoarele luni dacă ajung la un numitor comun. Eu am speranța că da, că vor ajunge la un numitor comun', a transmis specialistul.

Coface România a lansat, miercuri, Studiul Insolvențelor din România, cu date pentru anul 2025. Studiul arată că anul trecut s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvență față de 7.274 în 2024. De asemenea, au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024.

Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.844), Construcții (1.580) și Transport și depozitare (939) și păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2025.

Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.844, în scădere cu 4% față de anul precedent.

Primele trei sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.844), Construcții (1.580) și Transport și depozitare (939) și păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)