Creșterea economică a României în 2026 va depinde de durata conflictului din Orientul Mijlociu, însă probabil că va fi undeva sub 1%, consideră specialiștii Coface România.

'Creșterea economică în 2026 cred că va fi în linie cu ce s-a întâmplat în ultimele două trimestre din 2025. Nu mă aștept la creșteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei și patru din 2026, deci, practic, cred că vom fi la același nivel, undeva sub 1%. Asta este opinia mea', a afirmat, miercuri, Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, în cadrul unei conferințe cu privire la insolvențele din România.

La rândul său, Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager, este de părere că trebuie să gândim în termen de scenarii, pentru că întrebarea care se pune este cât va dura conflictul din Iran.

'Eu aș pleca și de la construcția bugetară, adică ce avem pe masă în momentul de față. Avem 1% creștere economică proiectată de Guvernul Bolojan și un deficit fiscal de 6 puncte procentuale. Adevărul este că această arhitectură bugetară a fost construită înainte de weekendul trecut și este rezonabil să credem că în realitate lucrurile se vor schimba în următoarele 10 luni și se vor schimba pentru că este rezonabil să credem că în măsura în care acest conflict este de durată, Doamne ferește, dar dacă este de durată, fac apel la un studiu pe care Banca Centrală Europeană l-a publicat, dacă nu mă înșel, în decembrie anul trecut și în care ei susțineau că la o creștere cu 10% a costului energiei ai în mod direct o creștere a inflației cu 0,3 puncte procentuale și indirect cu încă 0,2 puncte procentuale. Deci, vei avea, practic, o translație în zona de inflație și o scădere practică a PIB-ului, la 10% cost energie, cu 0,1 puncte procentuale. Gândiți-vă, noi în aceste zile, în aceste ore, la ce am asistat? Am asistat la un spike nou al petrolului de la 60 la 83, cred că era dimineață - deci nu 10%, mai mult de 10% - și mai ales în zona de gaz, care este foarte importantă pentru întreaga Europă, și pentru noi, românii, de la un 30-35 euro pe MWh TTF-ul (referința de preț pentru gazele naturale în Europa n.r.) practic ne-am dus în aproape 60. Ieri era la sfârșitul zilei 60 (...) Ok, nu mai avem acel 360 (euro/MWh n.r.) pe care l-am avut în august 2022, dar este rezonabil să credem că orice fel de asumții am făcut până săptămâna trecută cu privire la inflație și creștere economică ar trebui să fim un pic mai rezervați. Întrebarea fundamentală care se pune astăzi este 'Care este durata acestui conflict?'. Dacă durata acestui conflict este de 4 - 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pișcătură, poate, de țânțar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material', a explicat Nichișoiu.

Potrivit lui Bogdan Nichișoiu, conflictul acesta 'ne lovește într-un moment în care deja suntem vulnerabili', cu o inflație de aproape două cifre, fiind foarte puțin probabil să se mai respecte modelările BNR.

'Pe noi, România, care este țara cu inflația cea mai ridicată din Europa, ne lovește într-un moment în care deja suntem vulnerabili, adică deja suntem pe o inflație vecină cu double digit și unde speram, prin modelările primite de la Banca Națională a României, să închidem anul cu inflație undeva la 4,3 puncte procentuale. Foarte puțin probabil, în contextul în care acest conflict se cronicizează, să păstrăm aceste variabile. Cam așa simțim și noi', a susținut el.

Nichișoiu a subliniat că previziunile Coface indicau o creștere economică în România de 1% în 2026, însă acum trebuie să se lucreze cu scenarii.

'Înainte de ultimul sfârșit de săptămână, proiecțiile economistului nostru șef al regiunii noastre centrale est-europene erau pentru România de 1 punct procentual, oarecum aliniat cu ceea ce și Guvernul nostru modelase: 1%. Aici trebuie să lucrăm pe scenarii, în special două scenarii de bază. Este acest conflict unul acut, 4-6 săptămâni? Atunci cred că putem să avem o șansă să păstrăm acest punct procentual. În situația în care, însă, se cronicizează, exact cum am văzut în 2022 în cazul Ucrainei, lucrurile se complică. Lucrurile se complică și în special pe zona aceasta de energie, care te lovește imediat în zona industriei, o industrie care înseamnă pentru România 17% din PIB, în zona inflației, care te lovește în zona de consum privat, care deja practic era letargic, am avut un trimestru patru foarte complicat în România. Deci, cu aceste două scenarii cred că trebuie să plecăm la drum pentru 2026. Nu mai suntem în situația în care să avem un singur scenariu. Trebuie să gândim practic în termen de multiscenarii și vectorul geopolitic este cel care-ți modelează practic absolut toate asumțiile', a adăugat Bogdan Nichișoiu.

În opinia lui Tiberiu Chesoi, acest conflict face parte din conflictul comercial SUA - China.

'Eu personal cred că aceste două conflicte militare (Venezuela și Iran - n. r.) fac parte dintr-un conflict general, care e reprezentat de conflictul comercial Statele Unite - China. Tot ce a făcut până acum administrația de la Washington nu a făcut decât să meargă în direcția aceea. Vedem ce s-a întâmplat în Venezuela, ce se întâmplă în Iran. Cumva pare că este aceeași agendă și cred că ăsta e scenariul de bază apropo de conflicte. Se întâmplă asta și cred că ne va afecta destul de mult, de asta cred că este prematur să vorbim de creștere economică sau cel puțin putem să vorbim, dar nu cu exactitate, pentru că așa ceva în contextul actual este aproape imposibil', a spus acesta.

Coface România a lansat, miercuri, Studiul Insolvențelor din România, cu date pentru anul 2025. Studiul arată că anul trecut s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvență față de 7.274 în 2024. De asemenea, au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024.

Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.844, în scădere cu 4% față de anul precedent. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)