Numărul insolvențelor a urcat cu peste 36% în prima lună a anului în curs, raportat la ianuarie 2025, practic o creștere notabilă, iar asta ne face să credem că acest trend va continua în 2026, a declarat, miercuri, Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, Coface România, în cadrul unei conferințe de specialitate.

Potrivit acestuia, factorii care au stat la baza creșterii numărului de insolvențe au fost dependența de piața unică europeană, dar și implementarea politicii fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

'Al doilea factor care a contribuit la dinamica insolvențelor a fost implementarea acestei politici fiscale agresive și care este și aciclică, pentru că, din păcate, într-un an cu o creștere economică modestă, de doar 0,6%, un an în care România a intrat în recesiune tehnică pe final, așa cum mulți dintre noi ne așteptam, sigur că ce a făcut statul, Guvernul, nu a făcut decât cumva să vulnerabilizeze și mai mult mediul de afaceri și mă refer la toate măsurile fiscale și ce s-a întâmplat în august, creșterea TVA-ului, scăderea plafonului la microîntreprinderi până la 100.000 euro în 2026, deci, practic, ceea ce s-a întâmplat la nivel macro s-a reflectat la nivel micro și surpriza pentru mine, dacă vreți, e doar timing-ul acesta, pentru că ce s-a întâmplat în noiembrie și decembrie, cu număr record de insolvențe noi, eu personal mă așteptam să-l văd încă din septembrie, având în vedere politica fiscală implementată. Din păcate, nu m-am înșelat cu privire la trend, apropo de faptul că Registrul Comerțului a publicat și datele pentru ianuarie 2026 și, din păcate, avem o creștere de peste 36% lună la lună - ianuarie 2026 cu ianuarie 2025 - deci, practic, o creștere notabilă. Asta ne face să credem că în 2026 va continua creșterea numărului de insolvențe', a afirmat Chesoi.

Coface România a lansat, miercuri, cel mai recent studiu cu privire la insolvențele din 2025. Acesta arată că, anul trecut, s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvență față de 7.274 în 2024. Anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024. Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.844, în scădere cu 4% față de anul precedent.

Potrivit studiului, pe plan internațional, economia a fost influențată anul trecut de cele două conflicte militare: războiul din Ucraina și atacul Hamas asupra Israelului, factorii geopolitici contribuind la scăderea economică din Uniunea Europeană, îndeosebi în Germania. Contextul internațional a impactat semnificativ și economia României, ținând cont de faptul că principalele destinații pentru exporturile românești sunt concentrate în Uniunea Europeană, Germania fiind cel mai important partener comercial, cu peste 20% din totalul exporturilor.

O presiune suplimentară pentru economia României a reprezentat-o angajamentul Guvernului de reducere a deficitului bugetar. România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de doar 0,6%, un deficit bugetar estimat la 8,2%, metodologie ESA, (9,3% în 2024), rata inflației de 9,7% (decembrie 2025) și o pondere a datoriei guvernamentale care a depășit pentru prima dată 60% din PIB.

Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.844), Construcții (1.580) și Transport și depozitare (939) și păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2025.

Patru din primele șapte sectoare cu cele mai multe insolvențe se regăsesc de asemenea în primele șapte sectoare în funcție de numărul de insolvențe/1.000 companii active (Construcții, Industria prelucrătoare, Hoteluri și restaurante și Transport și depozitare). Numărul companiilor mari care au intrat în insolvență în anul 2025, cele care au realizat o cifra de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024, este, de asemenea, la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, și anume 684 (2025) vs. 610 (2024).

Chesoi a precizat că s-a observat un trend crescător al numărului de companii care au optat pentru deschiderea procedurii de concordat. Astfel, în 2025, au fost deschise 221 de proceduri de concordat, comparativ cu 96 proceduri de concordat deschise în 2024 și 61 proceduri de concordat deschise în 2023.

'De asemenea, se observă o pondere mare, de aproximativ 22%, a companiilor intrate in insolvență și care au fost înființate înainte de 2010. Acest lucru, coroborat cu faptul că în anul 2025 a fost înregistrat cel mai ridicat număr de înmatriculări (153.425), sugerează schimbări de ordin structural în economie', a adăugat Tiberiu Chesoi.

După un minim istoric în 2021, tendința sumelor totale refuzate la plată s-a inversat. Astfel, în 2025 a continuat creșterea puternică observată în 2024, ajungând la un nivel de 3,5 miliarde lei, cel mai ridicat din ultimii șapte ani. Numărul instrumentelor de plată refuzate a crescut cu 12% față de 2024, dar sub nivelul înregistrat în 2019, ajungând la 43.600, se arată într-un comunicat al Coface România.

Evoluțiile sectoriale din cursul anului 2025 au fost determinate în special de punctul de inflexiune atins de către modelul de creștere al economiei românești (tranziția de la creșterea economică alimentată de stimul fiscal nesustenabil la creșterea economică modelată prin raționalizarea consumului guvernamental și investiții), procesul de consolidare fiscală, comportamentul de plată al statului român, dar și de costul de finanțare al corporațiilor autohtone, care rămâne elevat și, în bună parte, condiționat de nivelul (cel mai ridicat din spațiul Uniunii Europene) al inflației.

Cele mai multe insolvențe deschise în 2025 s-au înregistrat în București (1.359) și în județele Bihor (661) și Cluj (511). Din cele 7.553 de insolvențe deschise în 2025, Bucureștiul continuă să concentreze cea mai mare pondere (18%). Capitala atrage și cele mai multe înmatriculări (22% din total), urmată de Ilfov, Cluj și Timiș.

Bucureștiul generează cele mai multe încetări de activitate, urmat de Cluj, Constanța și Bihor.

Studiul relevă că mediul de afaceri din România rămâne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicată de regenerare. În ciuda creșterii numărului dizolvărilor și suspendărilor în ultimii ani, ceea ce indică presiuni constante, în special asupra companiilor mici și mijlocii, se menține un ritm ridicat al înmatriculărilor, ceea ce confirmă potențialul antreprenorial.

Din cele peste 1,29 milioane companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 100.000 sunt SRL-uri, iar 450.244 sunt PFA-uri. Numărul companiilor radiate în 2025 a fost de 83.233, aproape de același nivel cu anul 2024.

În 2025 s-a raportat o creștere de 23% a numărului de înregistrări comparativ cu anul precedent și o creștere cu 22% a dizolvărilor.

'În 2026, creșterea economiei României va fi în continuare afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și nu în ultimul rând de factorul geopolitic, aspecte care vor impacta mediul de afaceri local', se arată în studiul Coface România. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)