Chisăliță (AEI): Pentru România, impactul scumpirii gazelor este amortizat temporar prin plafonări și producție internă
Impactul creșterii prețului gazelor naturale la hub-ul TTF din Amsterdam este amortizat temporar, în România, prin plafonări și producție internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabil, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
'Explozia de 40% a TTF (benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate pe bursă) nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei piețe fragile, tensionate structural, lovită de un șoc geopolitic major. Gazul european rămâne: sensibil la conflict, dependent de GNL, vulnerabil la blocaje logistice, predispus la reacții emoționale. Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări și producție internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflație și economie va deveni inevitabil. Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilității geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilități', a explicat Chisăliță, într-o analiză transmisă marți AGERPRES.
Un atac cu drone atribuit Iranului a lovit instalații majore de gaz lichefiat (LNG) în Qatar (în special complexul Ras Laffan). Qatar, fiind unul dintre principalii exportatori de LNG din lume, a oprit producția de gaze lichefiate după acest atac. Această oprire a eliminat o parte semnificativă din oferta globală de LNG - resursă esențială pentru Europa, care importă LNG pentru a compensa lipsa de gaz rusesc. Această reducere bruscă a ofertei a alimentat un salt puternic al prețurilor TTF (cu 40%).
În plus, instabilitatea geopolitică a afectat și traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie prin care trec o parte semnificativă din exporturile energetice globale (petrol și LNG).
'Chiar înainte de această criză actuală, stocurile de gaze din Europa erau relativ scăzute și piața era tensionată din cauza cererii sezoniere, costurilor de transport și cerințelor de regăsire a stocurilor după iarna trecută. Astfel, un șoc de ofertă (chiar temporar) generează o reacție disproporționată a prețurilor. Prețul TTF reflectă dinamica globală a ofertei și cererii pentru gaze naturale. Piața rămâne sensibilă la factori: geopolitici (războaie, tensiuni în Orientul Mijlociu), logistici (transport maritim, capacități de regazeificare), stocuri și cerere sezonieră, și poate fluctua semnificativ în perioade scurte când apar perturbări majore', subliniază ursa citată.
Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră, astfel, că majorarea de 40% la TTF nu este cauza unui singur factor intern, ci de combinație între o perturbare neașteptată a ofertei la nivel global și emoții pe piață (oamenii se așteaptă la aprovizionare limitată), ceea ce crește presiunea pe prețuri.
Dumitru Chisăliță a explicat și de ce prețul gazului european tranzacționat la Title Transfer Facility (TTF) reacționează mai violent decât cel al petrolului de referință Brent crude, arătând că motivul ține de structura pieței, nu doar de geopolitică.
Astfel, în timp ce piața petrolului este mult mai mare și mai lichidă, cu o producție globală de 105 milioane barili/zi, fluxuri diversificate, stocuri strategice în multe țări și capacitate mare de redirecționare, gazul este mai regional și mai rigid.
'Gazul (mai ales în Europa) are: infrastructură fixă (conducte, terminale LNG), capacitate limitată de transport rapid, depozite de înmagazinare a gazelor limitate. Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piață și piața reacționează disproporționat. Gazul nu are încă flexibilitatea globală pe care o are petrolul', a comentat președintele AEI.
În plus, în cazul țițeiului SUA, China și UE au rezerve strategice enorme și pot elibera milioane de barili/zi. Gazul este stocat doar sezonier, existând o capacitate limitată. Dacă volumul gazelor din depozite este redus se instaurează rapid panica. Asta face ca traderii de gaz să reacționeze anticipativ la lipsa gazelor și volatilitatea este mult mai mare decât la țiței, a mai precizat el.
'Cererea de gaz este mai puțin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea mașinilor și astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poți opri încălzirea orasului și centralele trebuie să funcționeze. Asta face piața mai 'nervoasă'. Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor rusești Europa depinde mult de GNL, fiind în concurență cu Asia pentru aceleași cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovească direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat și diversificat', se mai arată în analiză.
Totodată, piața TTF este mai mică, mai puțin lichidă decât petrolul și mai influențată de fluxuri speculative iar un volum relativ mic de capital poate mișca prețul mai puternic decât pe Brent.
'De aceea vedem creșteri de prețuri mai mari de 30-50% la gaz, în timp ce petrolul urcă doar 5-10% în aceeași perioadă', a punctat Chisăliță.
Pentru viitor, acesta consideră că evoluția prețului gazelor naturale pe hub-ul TTF este foarte incertă însă, în scenariul unor tensiuni geopolitice persistente (blocarea totală și continuă a Strâmtorii Ormuz care afectează aproape 20% din comerțul global de LNG), prețurile TTF ar putea urca semnificativ peste nivelurile actuale, posibil să fie până în 90 euro/MWh în scenarii extreme de perturbare a aprovizionării.
'Acest scenariu reflectă o reacție de piață la riscul aprovizionării, nu o predicție 'sigură', precizează sursa citată.
În scenariul normalizare/ofertă mai bună, pe măsură ce stocurile și aprovizionarea LNG rămân relativ solide și cererea nu explodează, prețul TTF ar putea oscila în jurul unor valori moderate, posibil sub 40-50 euro/MWh, mai ales dacă există pace geopolitică și niveluri bune de stocare.
Pe termen mediu (2026-2027), analistul crede că prețul gazelor naturale european va fi influențat de factori structurali precum diversificarea surselor (mai mult LNG din SUA/Alte regiuni și cerere) și politică energetică sezonieră a UE.
În România, pentru populație impactul scumpirii gazelor este zero atât timp cât cerea de gaze poate fi acoperită de ofertă, pentru că prețurile sunt plafonate prin schema guvernamentală.
Pentru industrie și economie, având în vedere că prețurile de vânzare a gazelor naturale la consumatorii industriali sunt adesea legate prin contract de prețul TTF, creșterea acestuia duce și la creșterea prețului la consumatorii industriali. Un preț de 40 euro/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnici cu circa 20% față de anul 2025, dar un preț de 60 euro/MWh pe TTF poate duce la o creștere a prețului la consumatorii noncasnici cu aproximativ 40% față de anul 2025.
'România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpește crește costul energiei electrice pe piața liberă. Chiar dacă avem hidro și nuclear, gazul stabilește adesea prețul marginal în piață. Paradoxul scurt, există și un efect pozitiv pe termen scurt statutul încasează taxe și dividende mai mari. Dar dacă economia încetinește din cauza energiei scumpe, efectul net poate deveni negativ', a mai menționat Dumitru Chisăliță.
El subliniază, însă, că România este într-o poziție mai bună decât multe state UE deoarece are producție internă semnificativă, are depozite subterane relativ bine dezvoltate și urmează să înceapă producția offshore din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep (probabil 2027-2028). AGERPRES/(AS-redactor: Andreea Marinescu, editor: Constantin Balaban, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cutremur de 3,1 grade în județul Buzău, sâmbătă după-amiază
Un cutremur slab cu magnitudinea 3,1 s-a produs sâmbătă după-amiază, la ora 15:13, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, arată datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 101,3 kilometri și s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 41 k
Mînzatu: Au început înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene
Înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene au început, în premieră putând aplica și absolvenții de învățământ profesional și tehnic, nu doar absolvenții de studii universitare, a anunțat, pe Facebook, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate ș
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole, normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură (agrometeo)
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole vor fi în general normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, în timp ce în zonele cu deficit de umiditate în sol evoluția fenologică la speciile de prășitoare va fi &icir
DNSC: Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele poate expune datele personale
Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele sau alte spații publice poate expune datele personale și financiare unor riscuri semnificative, avertizează, sâmbătă, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) într-o postare pe
ONRC: Peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale acestui an
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primele șase luni din acest an a fost de 3.855, în creștere cu 12,36% față de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 3.431 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
INHGA: Situația hidrologică pe râuri și Dunăre e staționară și în scădere în bazinele Târnavelor, Oltului, Mureșului, Jiului și Argeșului
Debitele au fost relativ staționare în intervalul vineri, ora 7.00 - sâmbătă, ora 7.00, exceptând râurile din bazinele hidrografice ale Târnavelor, Oltului, Vedei, bazinele superioare ale Mureșului și Jiului, bazinul superior și mijlociu al Argeșului, unde au fost, în general, în scădere. Potrivit hidrologilor, pe r&ac
MEDAT: România, promovată timp de două luni la BBC Proms, un prestigios festival britanic de muzică clasică
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată, inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale, realizate pentru 63 dintre concertele BBC Proms, cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. 'În fiecare var
Petrescu: România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate
România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate precum Italia, Franța sau Spania, dar sub media europeană și considerabil sub nivelul global, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'România începe să fie evaluată prin valoarea pe care o pro
Bursa de la București a închis pe roșu ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe toți indicii ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a coborât cu 0,83%, pâ
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. 'Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvolt
Consolidarea cooperării în domeniul aviației, pe agenda discuțiilor dintre șeful CNAB și ambasadorul SUA în România
Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a discutat vineri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, despre proiectele de infrastructură aeroportuară, atragerea de investiții și dezvoltarea conectivității aeriene dintre România și SUA. Potri
Nazare: Execuția bugetară transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating
Execuția bugetară publicată vineri transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating, în condițiile în care deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,64% în 2025, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Ministerul F
ANCOM: Regulamentul european privind AI trebuie pus în aplicare în România din 2 august 2026
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI) va trebui pus în aplicare de către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, începând cu data de 2 august 2025, cu anumite excepții care se referă, de exemplu, la intrarea în vigoare a anumitor obligații aferente sistemelor de AI cu grad ridicat de risc, informe
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în prima jumătate a anului 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele șase luni din acest an cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în intervalul ianuarie - iunie 2025, pe fondul temperării cheltuielilor curente, al creșterii colectării și absorbției de fonduri europene, potrivit datelor publicate v
Pîslaru: Două noi jaloane PNRR îndeplinite - strategiile pentru o mai bună reglementare și pentru conservarea biodiversității
Două noi jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost îndeplinite, a declarat, vineri, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.