Asociația Forestierilor din România (ASFOR) propune lansarea programelor '1 MW la sat' și 'Rabla pentru sobe', pentru valorificarea biomasei forestiere și modernizarea celor peste un milion de gospodării din mediul rural care utilizează sisteme ineficiente de încălzire, potrivit unei analize semnate de președintele organizației, Ciprian Dumitru Muscă.

Inițiativa vizează instalarea de microcentrale de cogenerare în comune și înlocuirea sobelor vechi cu sisteme moderne pe peleți și brichete, cu un impact estimat de reducere cu peste 50% a emisiilor de particule fine (PM2,5) și de revitalizare a economiei rurale.

'De ce România are nevoie urgentă de programul '1 MW la sat', de 'Rabla pentru sobe' și de o industrie națională a peleților și brichetelor!? Fiecare sat românesc are la dispoziție, la câțiva kilometri distanță, o resursă energetică regenerabilă, curată și locală: biomasa forestieră. Totuși, milioane de români continuă să ardă lemn brut în sobe depășite, intoxicând aerul și irosind o resursă prețioasă', a menționat Ciprian Dumitru Muscă, într-o analiză remisă AGERPRES.

Potrivit acestuia, România are una dintre cele mai bogate resurse forestiere din Europa Centrală și de Est, cu peste 6,9 milioane de hectare de pădure.

'Volumul anual de biomasă forestieră - ramuri, coajă, vârfuri, cioate, resturi din exploatare și prelucrare - depășește cu mult ceea ce valorificăm astăzi. O parte semnificativă a acestei biomase putrezește neutilizată în păduri, fără niciun beneficiu economic sau ecologic, în timp ce comunitățile rurale se zbat să achite facturile la gaze sau păcură', arată analiza ASFOR.

Astfel, biomasa forestieră sub formă de peleți, brichete sau tocat (chips) reprezintă un combustibil carbon-neutru, recunoscut de Uniunea Europeană ca sursă de energie regenerabilă în Directiva RED III.

'Spre deosebire de gazele naturale sau de păcură, CO2-ul eliberat prin arderea biomasei a fost absorbit anterior de arbori prin fotosinteză, completând un ciclu natural al carbonului. Aceasta nu este o scuză pentru utilizarea necontrolată a lemnului - ci un argument puternic pentru valorificarea deșeurilor lignocelulozice care nu mai au utilizări silvice sau industriale superioare', se mai precizează în material.

Conform sursei citate, arderea lemnului brut este o problemă de sănătate publică și o risipă de resursă.

'În mediul rural românesc, modelul dominant de încălzire este soba tradițională alimentată cu lemn brut, adesea insuficient uscat. Eficiența termică a unei sobe simple cu lemn brut este cuprinsă între 30-50%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din energia conținută în lemn este risipită pe coș. O instalație modernă pe peleți sau un cazan cu gazeificare ating eficiențe de 85-95% - de două până la trei ori mai mult', susține președintele ASFOR.

Mai mult, arderea lemnului brut în condiții de temperatură scăzută generează cantități masive de particule fine (PM2,5), hidrocarburi policiclice aromatice (PAH), monoxid de carbon și benzo(a)piren - substanțe cancerigene confirmate. Prin urmare, România înregistrează sistematic depășiri ale normelor europene de calitate a aerului în sezonul rece tocmai din această cauză.

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, arderea rezidențială a biomasei contribuie cu peste 50% din emisiile totale de PM2,5 în România, o situație care impune măsuri de modernizare a sistemelor de încălzire.

'Soluția nu este să interzicem focul cu lemne - ar fi o abordare lipsită de realism social și economic. Soluția este să modernizăm instalațiile de ardere și să promovăm combustibilii solizi standardizați - peleții și brichetele - care ard complet, eficient și cu emisii minime', se mai arată în document.

Pe de altă parte, dacă biomasa forestieră reziduală din exploatările silvice ar fi integrată în lanțuri scurte de aprovizionare locale, cu instalații de uscare, peletizare și depozitare la nivel de ocol sau comună, ar putea fi create mii de locuri de muncă în mediul rural și s-ar reduce semnificativ dependența de importuri energetice și de combustibili fosili tot mai scumpi, precizează reprezentanții organizației.

Totodată, ASFOR a propus și susține programul '1 MW la sat', un program național de dotare a comunelor și satelor cu microcentrale de cogenerare pe biomasă forestieră locală, cu o putere instalată de cel puțin 1 MW termic per unitate administrativ-teritorială.

'Conceptul este simplu și replicabil: fiecare comună primară ar urma să beneficieze de o instalație de producere combinată a energiei electrice și termice (cogenerare), alimentată exclusiv cu biomasă din resursele silvice ale zonei. Beneficiile unui astfel de program sunt multiple și cuantificabile. Comunitățile rurale obțin acces la energie termică și electrică ieftină, locală și independentă de rețele de gaz', precizează reprezentanții organizației.

Astfel, sectorul silvic local capătă un debușeu stabil pentru biomasa reziduală. Primăriile pot deveni producători de energie, nu simpli consumatori. Școlile și căminele culturale ar fi primele care s-ar conecta la astfel de sisteme de termoficare locală, mai arată analiza.

Alături de programul '1 MW la sat', ASFOR susține implementarea unui program de tipul 'Rabla pentru sobe' - un mecanism de stimulare financiară prin care gospodăriile din mediul rural să poată înlocui sobele și cazanele vechi, ineficiente și poluante cu instalații moderne pe peleți, brichete sau pe biomasă locală cu ardere controlată.

Modelul este deja testat cu succes în alte state europene. România are toate premisele să reușească același lucru, cu avantajul suplimentar că combustibilul de substituție există deja în pădurile noastre, notează organizația.

'Un astfel de program poate fi structurat pe trei paliere: un voucher de înlocuire pentru gospodăriile cu venituri mici, un credit fiscal pentru gospodăriile cu venituri medii și un mecanism de leasing verde pentru comunitățile rurale. Costul estimat al modernizării unui milion de gospodării rurale - circa 5-8 miliarde de lei pe un orizont de 5-7 ani - este cu mult mai mic decât costul social și de sănătate publică al inacțiunii', se menționează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)