Chisăliță (AEI): Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru la carburanți devine realistă
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine realistă în România, dacă prețul țițeiul se stabilizează la 90 - 100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, atenționează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
'28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz - cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial. Prin această fâșie de apă dintre Iran și Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar piețele nu așteaptă ca robinetul să fie închis complet - reacționează la simpla posibilitate', explică președintele AEI, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.
Potrivit acestuia, prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.
'Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor, inflație persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar - dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse - Africa SUA, Marea Nordului - crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă', precizează Dumitru Chisăliță.
El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportul transferă costul către consumator.
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliță.
'Înaintea escaladării, piața deja prețuia riscul. Cotățiile de referință (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 - 73 dolari/baril. Scenariile analizate de piețe sunt clare: persistența tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din 'premiu geopolitic'; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Prețul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil', spune șeful AEI.
În acest context, cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, însă aceste măsuri pot amortiza șocul, dar nu elimină riscul militar, nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. Nu orice baril 'pe hârtie' poate ajunge instantaneu pe piață.
'Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă și în cât timp? Prețul la pompă urmează cotații internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor rețele. Dacă barilul crește cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte - dar rar rămâne doar pe hârtie', menționează Chisăliță.
În condițiile în care structura aproximativă a prețului carburanților în România este următoarea: taxă 50-55% (accize + TVA), 30-35% cost produs (țiței + rafinare), iar restul distribuție și marjă, înseamnă că o creștere a prețului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar +30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.
'Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București. Ce urmează? Totul depinde de durată și amploare. Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală', arată președintele AEI.
În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice, întrucât economia mondială funcționează încă pe combustibili fosili.
'Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major? Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală', a adăugat Dumitru Chisăliță.
Sâmbătă dimineața, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunțate explozii în Teheran și alte orașe, precum Tabriz (nord-vest) și Isfahan (centru). Iranul a răspuns cu lansarea de rachete și drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite și a centrelor militare de pe teritoriul israelian, scrie EFE.
O serie de explozii au fost auzite sâmbătă seara în centrul Israelului, la Ierusalim și în Cisiordania ocupată, au relatat jurnaliștii AFP. Totodată, cel puțin o rachetă din ultimul bombardament lansat din Iran spre Israel a lovit Tel Aviv sâmbătă noaptea, fiind prima lovitură cunoscută în oraș, potrivit diverselor agenții media israeliene și confirmată de serviciul de urgență israelian Magen David Adom (MDA), a transmis EFE. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).