Chisăliță (AEI): Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru la carburanți devine realistă
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine realistă în România, dacă prețul țițeiul se stabilizează la 90 - 100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, atenționează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
'28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz - cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial. Prin această fâșie de apă dintre Iran și Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar piețele nu așteaptă ca robinetul să fie închis complet - reacționează la simpla posibilitate', explică președintele AEI, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.
Potrivit acestuia, prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.
'Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor, inflație persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar - dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse - Africa SUA, Marea Nordului - crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă', precizează Dumitru Chisăliță.
El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportul transferă costul către consumator.
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliță.
'Înaintea escaladării, piața deja prețuia riscul. Cotățiile de referință (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 - 73 dolari/baril. Scenariile analizate de piețe sunt clare: persistența tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din 'premiu geopolitic'; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Prețul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil', spune șeful AEI.
În acest context, cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, însă aceste măsuri pot amortiza șocul, dar nu elimină riscul militar, nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. Nu orice baril 'pe hârtie' poate ajunge instantaneu pe piață.
'Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă și în cât timp? Prețul la pompă urmează cotații internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor rețele. Dacă barilul crește cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte - dar rar rămâne doar pe hârtie', menționează Chisăliță.
În condițiile în care structura aproximativă a prețului carburanților în România este următoarea: taxă 50-55% (accize + TVA), 30-35% cost produs (țiței + rafinare), iar restul distribuție și marjă, înseamnă că o creștere a prețului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar +30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.
'Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București. Ce urmează? Totul depinde de durată și amploare. Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală', arată președintele AEI.
În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice, întrucât economia mondială funcționează încă pe combustibili fosili.
'Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major? Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală', a adăugat Dumitru Chisăliță.
Sâmbătă dimineața, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunțate explozii în Teheran și alte orașe, precum Tabriz (nord-vest) și Isfahan (centru). Iranul a răspuns cu lansarea de rachete și drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite și a centrelor militare de pe teritoriul israelian, scrie EFE.
O serie de explozii au fost auzite sâmbătă seara în centrul Israelului, la Ierusalim și în Cisiordania ocupată, au relatat jurnaliștii AFP. Totodată, cel puțin o rachetă din ultimul bombardament lansat din Iran spre Israel a lovit Tel Aviv sâmbătă noaptea, fiind prima lovitură cunoscută în oraș, potrivit diverselor agenții media israeliene și confirmată de serviciul de urgență israelian Magen David Adom (MDA), a transmis EFE. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Producătorii artizanali din România sunt pregătiți să intre în retail și restaurante, dar au nevoie de finanțare și reguli clare
Producătorii artizanali din România au început să investească în unități de procesare și să valorifice resursele locale prin produse cu valoare adăugată, fiind pregătiți să intre în rețelele de retail și în restaurante, însă dezvoltarea afacerilor depinde și de accesul la finanțare, asociere și de existența unui cadru legislativ predictibi
Datoria guvernamentală a urcat, în iulie 2026, la 1.205 miliarde lei, respectiv 60,4% din PIB (minister)
București, 17 oct /Agerpres/ - Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a fost, în iulie 2026, de aproape 1.205 miliarde lei, în creștere de la 1.197 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut pân
CNPP: 4.674.614 de pensionari la finele lunii septembrie 2026; pensia medie a fost de 2.785 de lei
Un număr de 4.674.614 de pensionari erau înregistrați la finele lunii septembrie 2026 în România, cu 2.725 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.785 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridi
România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR; decizia CE, până la 20 noiembrie (minister)
Încasarea celor 6,43 miliarde de euro rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este esențială pentru respectarea țintei de deficit bugetar, în condițiile în care plățile deja efectuate pentru proiecte finanțate prin PNRR, dar nevalidate de Comisia Europeană, vor trebui suportate de la bugetul național, a transmis, vineri, Ministe
Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB față de deficitul de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale, potrivit datelor tr
ADR: România și Cipru își consolidează cooperarea în domeniul securității cibernetice
Centrul Național de Coordonare în domeniul securității cibernetice (NCC-RO), din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Digital Security Authority (DSA), autoritatea omoloagă din Cipru, pentru consolidarea cooperării în domeniul securității cibernetice și participarea comună la proiecte
Nazare: Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate; trebuie construit pe venituri realiste și cheltuieli sustenabile
Bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate și trebuie construit pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține, în condițiile în care România se află încă în etapa stabilizării financiare, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o
Buzoianu: Am aprobat astăzi bugetul Romsilva, care va cuprinde un profit de peste 105 milioane de lei
Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Romsilva a fost aprobat vineri și prevede un profit de peste 105 milioane de lei, dar și banii necesari pentru bodycam-urile ce vor ajunge la absolut toți pădurarii, a anunțat, vineri, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, în conferința de bilanț. 'Am aprobat astăzi și bugetul Romsilva.
Buzoianu: Radarul Balastierelor va fi recepționat pe 26 octombrie; astăzi este aproape finalizat, la 95%
Radarul Balastierelor va fi recepționat pe 26 octombrie, el fiind acum la un stadiu de 95%, după luni bune de muncă în care s-a reușit rescrierea unui proiect care fusese golit cu totul ''de colți și de gheare'', a declarat, vineri, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, în conferința de bilanț. 'Sunte
Pistol (CNAIR): Lotul 3 al Autostrăzii Bacău - Pașcani (A7) a depășit stadiul fizic de 55%
Stadiul fizic al lucrărilor pe lotul 3 al Autostrăzii Bacău-Pașcani (A7) a depășit 55%, pe șantier fiind mobilizați 350 de muncitori și peste 100 de utilaje și camioane, a anunțat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. 'Lotul 3 al Autostrăzii Bacău - Pașcani (#
Buzoianu: Avem ultimii pași făcuți pentru a nominaliza un nou membru în CA-ul ANM; începând de astăzi, va exista cvorum
Ultimii pași pentru nominalizarea unui nou membru în Consiliul de Administrație al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) au fost făcuți, astfel că, începând de vineri, va exista cvorum, iar noul CA va putea analiza raportul Corpului de control și decide asupra aplicării sancțiunilor legale pentru 'jaful' din bugetul acestei instituț
BVB: Sistemele de tranzacționare nu au fost afectate de atacul cibernetic de la Depozitarul Central
Infrastructura și sistemele de tranzacționare ale Bursei de Valori București (BVB) nu au fost afectate de atacul cibernetic care a vizat aplicația 'Servicii Online pentru Investitori' a Depozitarului Central, iar activitatea de tranzacționare se desfășoară în condiții normale, a anunțat, vineri, operatorul pieței de capital. '
Chiriac (CONAF): România nu își permite să producă diplome într-un ritm în care economia nu produce oportunități
România nu își permite să producă diplome într-un ritm în care economia nu reușește să creeze oportunități pentru absolvenți, iar decalajul dintre sistemul educațional și piața muncii poate duce la pierderea unor generații, a declarat, vineri, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. &#
TPBI: Linia 86, modificată sâmbătă la 'M Străulești'; linia 95, suspendată
Linia 86 va funcționa pe un traseu modificat în ziua de sâmbătă, 17 octombrie, troleibuzele urmând să întoarcă la terminalul 'M Străulești', în loc de 'Cartier Pajura', ca urmare a restricționării traficului rutier pe strada Pajurei (tronsonul cuprins între strada Făurei și strada Presei), pentru desfășurarea evenimentului
Depozitarul Central, ținta unui atac cibernetic
Depozitarul Central a fost ținta unui atac cibernetic care a vizat aplicația Servicii Online pentru Investitori, incident care a fost identificat în ziua producerii și pentru care au fost luate imediat măsurile necesare de investigare și remediere, anunță instituția într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES. Prin intermediul acestei aplicații auxil