Profitul Grupului Hidroelectrica a scăzut cu 20%, în 2025, la 3,3 miliarde lei
Grupul Hidroelectrica a înregistrat, în 2025, un profit net de 3,303 miliarde lei, cu 20% sub cel din anul 2024, dar cu 10% peste bugetul rectificat, conform rezultatelor financiare consolidate preliminare transmise, joi, Bursei de Valori București.
'Grupul Hidroelectrica a înregistrat în 2025 rezultate operaționale și financiare cu circa 10% peste nivelurile estimate în Bugetul pentru 2025, deși comparativ cu anul 2024 acestea sunt cu 20% mai reduse, pe fondul condițiilor hidrologice anuale mai puțin favorabile, care au influențat semnificativ producția hidroenergetică și, implicit, volumul total de energie disponibil pentru comercializare', se menționează în raportul transmis BVB.
În perioada ianuarie-decembrie 2025, prețul mediu de vânzare pe segmentul angro a înregistrat o creștere semnificativă de aproximativ 16% comparativ cu perioada similară din anul anterior. Această creștere a fost preponderent din tranzacționarea pe piețele forward, urmare a eliminării mecanismului reglementat MACEE începând cu data de 1 ianuarie 2025. Tranzacționarea pe piețele forward a permis companiei să obțină prețuri mai bune pentru energia electrică vândută, contribuind astfel la atenuarea impactului hidrologiei scăzute asupra veniturilor pe segmentul angro.
Pe termen scurt, raportat în special la trimestrul I al anului 2025, diminuarea cantităților disponibile la vânzare a limitat capacitatea companiei de a valorifica pe deplin majorarea veniturilor pe piata angro.
'Cu toate acestea, Hidroelectrica s-a adaptat rapid prin optimizarea mixului producție - trading, ceea ce a avut un impact semnificativ în creșterea prețului mediu de vânzare, asigurând protejarea marjei comerciale într-o perioadă cu volume reduse. Această abordare a compensat deficitul din T1, conducând la o diminuare cu 22% a veniturilor aferente segmentului de piața angro față de aceeași perioadă a anului 2024, comparativ cu 53% in T1', precizează sursa citată.
Veniturile realizate din activitatea de furnizare energie electrică au crescut cu 48%, la 3,448 miliarde lei, de la 2,329 miliarde lei în anul 2024. Potrivit reprezentanților companiei, această evoluție reflectă atât o creștere a bazei de clienți, cât și eficiența ajustării politicii comerciale în condiții concurențiale dificile. Creșterea veniturilor a fost generată de un volum mai mare de energie electrică furnizată consumatorilor finali (30%), coroborată cu o creștere a prețului mediu al tarifelor de furnizare cu 14%, rezultat al unei adaptări comerciale la contextul pieței și menținerea competitivității.
Veniturile din Echilibrare au scăzut cu 69%, la 267 milioane lei, de la 863 milioane lei în anul anterior, în principal ca urmare a reducerii cu 64% a volumului vândut pe Piața de Echilibrare în 2025 comparativ cu 2024. Scăderea este direct proporțională cu evoluția pieței de echilibrare din România, care cantitativ a avut o scădere de 53% în primele 11 luni ale anului 2025 (conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) de la 1.493 GWh în 2024, la 797 GWh în anul 2025.
Alte venituri din contracte cu clienții s-au redus cu 37%, la 146 milioane lei în anul 2025, de la 231 milioane lei în 2024.
'Evoluția acestor venituri este influențată de comportamentul celorlalți participanți din piața de energie electrică în ceea ce privește gestionarea dezechilibrelor. Creșterea prețurilor înregistrate pe piața pentru dezechilibrele pozitive a avut ca rezultat creșterea veniturilor din dezechilibre pozitive la nivel de Grup în primele șase luni ale anului 2025 cu 230 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2024. În același timp, serviciile de reducere de putere înregistrate în segmentul de producere au scăzut cu 315 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2024', se explică în raport.
Cheltuielile cu apa uzinată au scăzut cu 14% la 445 milioane lei în anul încheiat la 31 decembrie 2025, de la 518 milioane lei în anul precedent. Această scădere a fost determinată de diminuarea cantității de energie electrică produse în anul 2025 față de anul 2024, ca urmare a condițiilor hidrologice nefavorabile.
Cheltuielile cu beneficiile salariaților s-au majorat cu 15% la 1,020 miliarde lei, de la 885 milioane lei în 2024. Această creștere reflectă în principal majorările salariale rezultate din negocierile cu sindicatul salariaților, aplicabile începând cu luna iulie 2024, respectiv mai 2025, precum și creșterea cu 3% al numărului efectiv de salariați ai Grupului (creștere generată în principal de achiziția UCM Reșița în luna martie 2024).
De asemenea, cheltuielile de transport și distribuție de energie electrică au crescut cu 33%, la 1,635 miliarde lei, de la 1,228 miliarde lei în anul 2024. Această creștere este determinată de majorarea cu 30% a volumului de energie furnizat și de creșterile succesive ale tarifelor reglementate în cursul anului 2025.
Energia electrică achiziționată a crescut cu 336% în anul 2025, la 911 milioane lei, de la 209 milioane lei în 2024. Această evoluție se datorează, în principal, producției de energie scăzute, creșterii cantității de energie electrică necesare segmentului de furnizare.
Energia produsă și vândută (producția netă) a înregistrat o scădere de aproximativ 15% în anul 2025 comparativ cu anul 2024, în perioada ianuarie-decembrie 2025 această cantitate fiind de 13.864 GWh. După un început de an marcat de o reducere accentuată a producției, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I din 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% față de perioada similară a anului 2024, societatea a reușit o recuperare semnificativă în T3-T4, susținută în special de achiziții de energie și de atenuarea scăderii producției, respectiv o creștere a producției în ultimul trimestru datorită condițiilor hidrologice favorabile.
Investițiile totale ale companiei au înregistrat anul trecut o creștere de 32%, de la 591 milioane lei, la 781 milioane lei, reflectând implementarea consecventă a strategiei de dezvoltare, modernizare și diversificare a companiei. Evoluția a fost susținută în principal de majorarea investițiilor în proiecte de dezvoltare, care s-au dublat (105%, la 209 milioane lei), precum și de intensificarea programelor de retehnologizare (cu 59%, la 428 milioane lei). Totodată, investițiile în mentenanță au crescut cu 36%, la 113 milioane lei, iar cele în dotări și utilaje independente aproape s-au dublat (cu 94%, la 31 milioane lei). AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază (proiect)
Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate importante în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu sal
Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere, dar în anumite condiții cu un spor din salariul de bază (proiect)
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite cond