Clubul Fermierilor Români (CFRO) a transmis Administrației Prezidențiale o scrisoare deschisă prin care solicită înființarea unui grup de lucru permanent dedicat agriculturii și prezintă șapte priorități esențiale pentru redresarea sectorului.

Demersul a fost prezentat în cadrul întâlnirii mediului asociativ cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete, la care Clubul a fost reprezentat de președintele Dan Hurduc și directorul executiv Florian Ciolacu.

Organizația argumentează că agricultura trebuie tratată ca sector strategic, iar politicile publice din domeniu trebuie integrate și fundamentate pe dialog între autorități și agenții economici, parte ai lanțului valoric agroalimentar.

'Documentul propune constituirea unui grup de lucru care să se întrunească lunar pentru a aborda coerent teme precum liberalizarea comercială, finanțarea post 2027, lanțurile de valoare și digitalizarea agriculturii. În scrisoare se subliniază că un astfel de mecanism ar permite adoptarea unor poziții naționale solide, bazate pe expertiză tehnică și pe consultarea sistematică a fermierilor', informează organizația, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Printre prioritățile prezentate se află acordul UE-Mercosur și protejarea agriculturii românești. CFRO precizează că susține deschiderea comercială, însă cu respectarea principiului reciprocității în ceea ce privește standardele de siguranță alimentară, protecția mediului și condițiile de producție.

Organizația avertizează că liberalizarea suplimentară a schimburilor comerciale poate accentua vulnerabilitățile unor sectoare precum carnea de vită, pasăre sau zahărul, în condițiile unui deficit comercial semnificativ al României. Clubul solicită o evaluare atentă a impactului și adoptarea unei poziții naționale prudente.

Potrivit sursei citate, relația comercială România-Mercosur este deja dezechilibrată - spre exemplu, în anul 2024, importurile de produse agroalimentare din statele Mercosur s-au redus la aproximativ 98 milioane euro, dar valorile rămân ridicate la cafea și ceai (peste 22 milioane euro), reziduuri și furaje (aproximativ 37 milioane euro) și semințe oleaginoase (peste 6 milioane euro), aspect care confirmă lipsa reală de susținere a fermierilor autohtoni și capacitatea redusă a acestora de a penetra piețe externe. Practic, structura importurilor din statele Mercosur rămâne dominată de produse agroalimentare și materii prime cu potențial ridicat de concurență pentru producția internă.

'În contextul unui deficit comercial global al României de aproximativ 33,4 miliarde euro în 2024, comparativ cu un excedent global al Mercosur de aproximativ 77,2 miliarde euro, liberalizarea suplimentară a schimburilor comerciale prin acordul UE-Mercosur necesită o evaluare prudentă a impactului asupra agriculturii românești - riscuri mari de siguranță și securitate alimentară', susțin reprezentanții organizației.

În acest context, România are nevoie de consolidarea capacităților de procesare și de creșterea valorii adăugate interne, nu de amplificarea dependenței de importuri realizate în condiții de cost și standarde diferite, se arată în scrisoare.

În ceea ce privește reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și bugetul post-2027, Clubul cere menținerea structurii actuale a PAC pe doi piloni - plăți directe și dezvoltare rurală - și păstrarea caracterului voluntar al plafonării și degresivității. Argumentul central este specificul dual al agriculturii românești, unde fermele mici au un rol social important, iar cele medii și mari susțin investițiile și competitivitatea.

'Din perspectivă bugetară, alocarea actuală a Politicii Agricole Comune pentru România se ridică la aproximativ 21,6 miliarde euro, din care 14,8 miliarde euro reprezintă plăți directe (Pilonul I), iar 6,8 miliarde euro sunt destinate dezvoltării rurale prin Pilonul II, componentă dedicată pentru investiții, modernizare tehnologică, adaptare climatică și consolidarea competitivității sectorului agricol. În propunerile privind viitorul Cadru Financiar Multianual, România ar urma să beneficieze de aproximativ 16,57 miliarde euro pentru plăți directe, sumă care reflectă continuarea parțială a convergenței externe, precum și nevoia de actualizare a suprafeței eligibile de referință de la aproximativ 9,24 milioane hectare la aproximativ 9,84 milioane hectare', se menționează în document.

De asemenea, o altă temă majoră subliniată în scrisoare privește integrarea și competitivitatea lanțului agroalimentar, reducerea deficitului comercial și promovarea produselor românești. Printre soluțiile propuse se numără sprijinirea brandurilor autohtone cu potențial de export, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și atragerea localizării producției pentru branduri internaționale.

Organizația mai propune și un Program Național integrat de digitalizare, cu trei componente: formarea de specialiști în informatică agricolă, finanțarea investițiilor în tehnologii moderne (drone, sisteme GPS-RTK, soluții IoT, ERP etc.) și crearea unui Centru de Excelență care să asigure suport tehnic și analiză de date. Scopul este reducerea decalajului digital și adaptarea la cerințele Agriculturii 5.0.

Totodată, Clubul susține constituirea unui Sistem Național Integrat de Gestiune a Riscurilor Climatice în agricultură, inspirat din modelul asigurărilor obligatorii. 'Instrumentul financiar ar include: o contribuție fixă de 20 euro/exploatație sub forma unei polițe; o contribuție de aproximativ 3% din valoarea plăților directe; o alocare suplimentară de 50 milioane euro din bugetul de stat. Prin aceste surse, fondul ar atinge aproximativ 540 milioane euro pentru un orizont de trei ani agricoli, urmând să acopere 7,8 milioane hectare de teren agricol, cu un mecanism de reasigurare pentru aproximativ 1,5 milioane hectare și o despăgubire minimă propusă de 2.000 lei per exploatație - în sistem de franșizare. Fermierii cer adoptarea unui act normativ care să instituie un instrument de asigurare obligatorie la nivel național pentru riscurile climatice extreme (în special seceta și arșița), asigurând astfel stabilitatea economică a exploatațiilor și continuitatea activităților productive', se subliniază în document.

În scrisoarea transmisă, CFRO reintroduce ideea unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, un document strategic național complementar Politicii Agricole Comune. Inițiativa urmărește valorificarea specificității naționale și oferirea unui cadru de predictibilitate și coerență pe termen mediu și lung, independent de ciclurile electorale. Clubul cere asumarea transpartinică a documentului și susținerea adoptării sale de către Guvern, ca fundament pentru programe integrate privind Produsul Românesc, Gestiunea riscurilor, Digitalizarea agriculturii, Managementul apei și Reînnoirea generațională.

Scrisoarea mai include și alte propuneri legislative: reglementarea contractelor de arendă (durată minimă și înregistrare extinsă), clarificarea cadrului pentru utilizarea dronelor agricole, consultarea reală în extinderea ariilor naturale protejate și suspendarea temporară a aplicării mecanismului Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte.

'Prin aceste inițiative legislative, Clubul dorește să creeze un cadru predictibil și modern pentru dezvoltarea agriculturii românești, să stimuleze investițiile și să protejeze competitivitatea fermierilor în fața noilor provocări economice, climatice și de mediu', au transmis reprezentanții organizației.

Clubul Fermierilor Români este o organizație nonguvernamentală care reprezintă interesele antreprenorilor din sectorul agricol. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Clubul Fermierilor Romani / Facebook