România trebuie să absoarbă aproape 11 miliarde de euro prin PNRR în următoarele șase luni, cu proiecte de investiții finalizate, recepționate și reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026, susține ministrul Investițiilor și proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

'AMR 189 de zile de PNRR: Acum ori niciodată! În primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile și mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro. Asta înseamnă că, împreună cu ministerele și autoritățile implicate, am dublat absorbția față de tot ce se făcuse din 2021 până în 2025. E o veste bună și le mulțumesc tuturor celor care au înțeles miza și s-au mobilizat. Provocarea acum este însă și mai mare: în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în țară, cu proiecte de investiții finalizate, recepționate și reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026', a scris ministrul de resort, luni, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii ordinare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, au fost analizate măsurile aflate la risc de neîndeplinire prin PNRR (roșii) și discutate măsurile de remediere cu instituțiile responsabile de îndeplinirea lor, cărora le-a fost cerut un calendar ferm de implementare.

'Mesajul prim-ministrului Ilie Bolojan din cadrul reuniunii a fost cât se poate de tranșant: cei care nu vor realiza proiectele pe care și le-au asumat vor răspunde politic și financiar. Dacă ministerele și instituțiile responsabile vor înțelege să își facă treaba, atunci rezultatele PNRR-ului se vor vedea cu ușurință în autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și investiții care schimbă România în bine. Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalități și vom pierde și credibilitatea pe care am recâștigat-o cu greu în fața partenerilor europeni', a mai precizat Pîslaru.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, că va exista o 'răspundere politică' pentru miniștri și secretari de stat, inclusiv revocări din funcție, în cazul în care România va pierde bani din PNRR.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, comitetul a analizat, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluții pentru remedierea acestora.

Este vorba despre aspecte restante aferente cererilor de plată 3 și 4 transmise de Guvern Comisiei Europene, precum și despre cele referitoare la cererile de plată 5 și 6 care urmează să fie transmise în perioada următoare, precizează sursa citată.

La reuniune au participat, alături de premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membri și invitați permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Guvernul amintește că România are un număr total de șase cereri de plată, iar ultimele două - 5 și 6 - vor fi transmise în acest an. Cererea de plată finală are ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie.

Cererea de plată 5 va conține un număr de 28 ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ținte și jaloane ce corespund atât componentei de asistență financiară nerambursabilă, cât și celei rambursabile.

Până în prezent, România a depășit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%, a explicat Guvernul. Astfel, țara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanțarea și sumele încasate pentru cererile de plată 1 și 2 și parțial pentru cererea de plată 3, se precizează în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)