Datoria publică nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie, iar depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni, afirmă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

'S-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză - înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferența s-a finanțat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună. Datoria nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie. Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creștere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creșteri permanente de cheltuieli, amânând corecții necesare de teama consecințelor electorale', a explicat Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că actualul Guvern a avut ca prim obiectiv oprirea acestei dinamici și restabilirea ordinii bugetare, în contextul în care, în vara anului trecut, riscul retrogradării la 'junk' era real, ceea ce ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat și, implicit, presiune suplimentară asupra economie.

'Evitarea acelui scenariu a fost esențială - am încheiat anul cu ratingul de țară reconfirmat, cu plăți la zi și cu investiții record. În 2025 am redus semnificativ deficitul și am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condițiile în care am asigurat prin rectificare bugetară și sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică - acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă și transparentă a finanțelor publice. Corecția este însă în curs, încă, și trebuie continuată cu consecvență. Depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și consolidarea creșterii economice', a mai precizat ministrul Finanțelor.

Acesta a adăugat că toate agențiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru menținerea calificativului de investiții al României și a transmis că instabilitatea și mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanțare și asupra încrederii investitorilor.

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în noiembrie 2025, până la 1.121 miliarde lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 60% în august (PIB conform comunicatului INS din 6 ianuarie 2026).

Datoria internă a administrației publice se cifra la 551,6 miliarde de lei (546,22 miliarde lei în octombrie 2025), respectiv 29,6% din PIB (29,3% din PIB, în luna anterioară), iar datoria externă era în cuantum de 569,84 miliarde de lei (570,31 miliarde lei, în luna precedentă), respectiv 30,6% din PIB (similar cu procentul din octombrie) AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)