Investitorii români au generat aproximativ 30% din volumul tranzacțiilor realizate pe piața imobiliară, în 2025, acumulând investiții de aproape 1,8 miliarde de euro, în ultimii zece ani, relevă datele cuprinse într-un raport de specialitate, publicat marți.

Conform consultanților Collliers, în aceeași perioadă de referință, volumul total al tranzacțiilor a ajuns la aproximativ 525 de milioane de euro, cu aproape 30% sub nivelul din 2024, când piața a atins o valoare de 750 de milioane de euro.

'În 2025 piața a fost susținută în principal de segmentele retail și birouri. Retailul a fost cel mai activ, generând aproximativ 38% din volumul total. Cea mai importantă tranzacție a anului a fost vânzarea unui portofoliu de parcuri comerciale de aproximativ 32.000 de metri pătrați către fondul britanic M Core, pentru circa 57 de milioane de euro. Alături de alte achiziții realizate în Focșani și Suceava, această tranzacție a consolidat poziția M Core ca cel mai mare investitor al anului, cu aproape 29% din volumul total al pieței. Segmentul de birouri a generat aproximativ 31% din volumul total al tranzacțiilor și a adus în prim-plan investitori noi pe piața din România. (...) În sectorul hotelier, vânzarea Hilton Garden Inn Bucharest Airport, estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, reprezintă a doua cea mai mare tranzacție hotelieră din istoria pieței locale', se menționează în raport.

Potrivit sursei citate, din perspectiva randamentelor pentru proprietățile de top, piața din România a rămas stabilă, în 2025.

Astfel, randamentele de referință au fost de 7,25% pentru centrele comerciale dominante, de 7,5% pentru clădirile de birouri premium, respectiv de 7,75% pentru spațiile industriale de top.

'Spre deosebire de alte piețe din regiune, unde randamentele au evoluat diferit - cu ușoare comprimări în Cehia și ajustări în creștere în Polonia - în București acestea au rămas constante, ceea ce indică un echilibru între așteptările vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor. Pe partea de finanțare, băncile rămân deschise și confortabile cu nivelurile actuale de preț, continuând să susțină activele performante. În 2025 a fost încheiată și cea mai mare refinanțare realizată vreodată pe piața locală: peste 500 de milioane de euro acordați pentru proiectele AFI Cotroceni, AFI Brașov și AFI Ploiești. Pentru proiectele solide, marjele de finanțare se situează în prezent între 200 și 250 de puncte de bază, ușor mai reduse decât în anii anteriori, ceea ce indică o îmbunătățire treptată a condițiilor de creditare', explică specialiștii.

La nivel regional, după doi ani marcați de incertitudine, băncile au fost mai deschise să finanțeze active imobiliare, în special cele de calitate, care sunt susținute de fluxuri de venituri stabile. Astfel, cele șase piețe majore din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria) au atras investiții de 11,6 miliarde de euro, cu 31% peste nivelul anului anterior, volum care se apropie din nou de anii dinaintea pandemiei, când tranzacțiile anuale se situau între 13 și 14 miliarde de euro, reiese din raportul Colliers 'CEE Investment Scene Q4 2025'.

'Creșterea a fost susținută în principal de Polonia și Cehia, ambele înregistrând volume de peste 4 miliarde de euro. Investitorii din regiune au generat aproximativ 64% din totalul tranzacțiilor, în timp ce capitalul din vestul Europei a avut o pondere de 17%, iar cel din Statele Unite de 11%. Într-un context global marcat de volatilitate și tensiuni geopolitice, Europa Centrală și de Est începe astfel să fie percepută din nou ca o zonă atractivă pentru investiții, oferind un echilibru între randamente competitive și un nivel de risc considerat gestionabil', notează experții.

În viziunea consultanților, pe măsură ce tranzacțiile se închid și oferă repere de preț, piața poate intra într-un ciclu de revenire auto-susținută, în care fiecare acord finalizat contribuie la creșterea vizibilității și la reducerea diferențelor dintre așteptările cumpărătorilor și cele ale vânzătorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)