România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), cu măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE, însă persistă deficiențe în ceea ce privește, printre altele, calendarul evaluărilor riscurilor și utilizarea sistematică a analizei datelor, a afirmat, într-o declarație transmisă AGERPRES, Lucian Romașcanu, care este membru al Curții Europene de Conturi din iulie 2025.

'România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluări structurate ale riscurilor de fraudă și măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE. Cu toate acestea, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu întârziere, adesea în urma auditurilor PFIU (protejarea intereselor financiare ale UE, n.r.) ale Comisiei, și persistă deficiențe în ceea ce privește calendarul evaluărilor riscurilor, utilizarea sistematică a analizei datelor și monitorizarea datelor încărcate în Arachne (un instrument IT de căutare și analiză automatizată a datelor și care poate ajuta la identificarea riscurilor de fraudă, a iregularităților și a conflictelor de interese n.r)', a explicat acesta.

Declarația vine după ce Curtea de Conturi Europeană a publicat, miercuri, un raport referitor la un audit care a evaluat eficacitatea sistemelor instituite de Comisia Europeană și de patru state membre (Danemarca, Spania, Italia și România) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în vederea protejării intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor.

În context, Romașcanu a explicat că Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) joacă un rol activ în conceperea și punerea în aplicare a cadrului antifraudă al MRR. Acesta stabilește cerințe și oferă orientări organismelor de punere în aplicare, inclusiv cu privire la procedurile de raportare a suspiciunilor de fraudă, la autoevaluările riscului de fraudă și la utilizarea instrumentelor de detectare. Organismul de coordonare a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a monitoriza respectarea de către organismele de punere în aplicare a cerințelor antifraudă.

'În urma auditurilor efectuate de unitatea de informații financiare a Comisiei, atât organismul de coordonare cât și organismele de punere în aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscului de fraudă, canale de avertizare în interes public, coduri de etică și politica antifraudă. Aceste îmbunătățiri ilustrează impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din România', susține Lucian Romașcanu.

El a precizat că România a fost selectată pe baza mai multor indicatori de risc pentru acest audit, inclusiv numărul de cazuri EPPO (Parchetul european, n.r.) legate de RRF (facilitatea pentru redresare și Eficiență, n.r.), constatările critice și cele foarte importante din auditurile PFIU ale Comisiei, nivelul alocărilor financiare din MRR și volumul plăților efectuate până în iulie 2024.

Auditul a evaluat sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismului de audit și ale celor două organisme de punere în aplicare selectate pe baza riscurilor entităților auditate anterior de Comisie.

'România a instituit un cadru antifraudă structurat, cu o implicare puternică a organismului de coordonare și cu practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor-cheie al îmbunătățirilor dar introducerea lor a fost uneori tardivă', a mai spus Romașcanu. El a subliniat, în context, că organismele de implementare din România utilizează modelul Comisiei privind riscul de fraudă.

Organismele de punere în aplicare din România aplică o abordare în materie de control al fraudei similară celei utilizate pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative periodice cu cele bazate pe riscuri. Controalele antifraudă acoperă toate domeniile principale de risc. De asemenea, au fost elaborate liste de verificare care vizează în mod specific indicatorii de fraudă din contractele de achiziții publice și care sunt utilizate de organismele de punere în aplicare.

'Organismele MRR din România au instituit canale clare de avertizare în interes public care permit persoanelor să raporteze abaterile, protejându-și în același timp identitatea. Avertizarea anonimă în interes public este disponibilă în majoritatea organismelor de punere în aplicare; un organism de punere în aplicare a introdus această opțiune în urma auditului. România este menționată, de asemenea, printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externă și de mecanismele de avertizare în interes public', a mai precizat reprezentantul României la Curtea de Conturi Europeană.

În România, organismul de coordonare recomandă ca organismele de punere în aplicare să efectueze verificări în Arachne numai dacă există indicii ale unei posibile fraude. Unul dintre cele două organisme de punere în aplicare selectate a definit încă din momentul inițierii măsurilor PNRR în ce etapă din ciclul de viață al unui proiect trebuie utilizat Arachne pentru a verifica eventuala existență a unor fraude. Celălalt organism de punere în aplicare a făcut acest lucru abia în 2025, după auditul Curții.

'Până în mai 2025, România încărcase în Arachne aproape 8 000 de proiecte din cadrul RRF, cu mult mai puține decât alte state membre. Spre deosebire de Italia, România nu are o imagine cuprinzătoare a încărcării tuturor proiectelor RRF, ceea ce reduce eficacitatea detectării fraudelor bazate pe date', a mai spus sursa citată.

Toate organismele de punere în aplicare selectate din România instituiseră politici antifraudă. Cu toate acestea, astfel cum s-a observat în mai multe state membre, unele politici au fost adoptate numai după ce prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei, iar acest calendar a redus asigurarea că garanțiile antifraudă adecvate erau pe deplin instituite la începutul punerii în aplicare a MRR.

Potrivit raportului Curții de Conturi Europene publicat miercuri, Fondul de redresare al UE în urma pandemiei de COVID, cunoscut și ca Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), continuă să prezinte multiple fisuri în sistemele de detectare, raportare și corectare a fraudelor. O altă breșă în sistem vine din faptul că țările din UE au obligația de a recupera de la destinatarii finali orice bani utilizați în mod fraudulos, dar nu trebuie să îi dea înapoi la bugetul UE. Finanțele UE nu sunt deci atât de bine protejate pe cât ar putea să fie, au comentat auditorii europeni. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)