AEI: Fiscalitatea ridicată în energie afectează competitivitatea industriei românești
Nivelul taxării aplicate energiei și carburanților reduce competitivitatea industriei românești și generează presiuni suplimentare asupra prețurilor bunurilor de consum, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză privind impactul costurilor energetice asupra economiei.
'Europa nu este săracă în oameni, tehnologie sau capital. Este însă, din ce în ce mai săracă în energie ieftină. Iar asta nu este o fatalitate geologică, ci rezultatul unor decizii politice. Prin taxarea masivă a carburantului, electricității și gazului, România, ca multe țări din UE, a ales să-și transforme propria infrastructură energetică într-o vacă de muls bugetară și ideologică. Rezultatul este o economie care respiră tot mai greu. În timp ce Statele Unite, Orientul Mijlociu și o bună parte din Asia alimentează industriile cu energie ieftină și stabilă, Europa și-a pus singură un handicap structural. Accizele, TVA-ul și schemele de 'decarbonizare' împing prețul energiei la niveluri care fac producția industrială necompetitivă. O fabrică de oțel sau de îngrășăminte nu poate fi 'verde' dacă nu mai există. Când energia ajunge să fie mai scumpă decât forța de muncă, producția pleacă', susține Dumitru Chisăliță, într-un comunicat.
Potrivit acestuia, energia reprezintă între 20% și 50% din costurile unor industrii de bază, iar taxarea ridicată se reflectă atât în investiții, cât și în prețurile finale.
'Când o taxăm agresiv, nu 'corectăm piața', ci alungăm capitalul. Europa a început deja să vadă efecte: relocări masive în SUA, unde gazul este de câteva ori mai ieftin, investiții industriale blocate, lanțuri de aprovizionare mutate. Dar costul nu este doar industrial. Taxele pe motorină și benzină se regăsesc în fiecare pâine, fiecare apartament construit, fiecare produs transportat. Este o taxă regresivă: lovește mai tare în cei care muncesc fizic, care fac naveta, care încălzesc locuințe modeste. Sub pretextul 'tranziției verzi', Europa a creat o formă de austeritate energetică care sărăcește populația și subțiază clasa de mijloc', precizează sursa citată.
Președintele AEI susține că România trăiește cu iluzia că taxează șoferii, dar în realitate taxează pâinea.
'Acciza pe motorină este cea mai puțin înțeleasă și cea mai distructivă taxă din economia europeană. Pentru că ea nu lovește un produs final, ci însăși mișcarea bunurilor. Iar într-o economie modernă, totul se mișcă: grâul, laptele, ambalajele, muncitorii, piesele, produsele finite. Fiecare kilometru parcurs de un camion poartă cu el o taxă ascunsă care se infiltrează în fiecare preț de pe raft', a explicat Chisăliță.
Pe de altă parte, el susține că motorina nu alimentează camioane, ci inflația.
'În România ca și în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, taxele pe motorină sunt de 4-6 ori mai mari decât în Statele Unite. Aceasta nu este o diferență marginală. Este o schimbare de regim economic. Un camion care parcurge 1.000 km în Europa plătește statul aproximativ 200 de euro doar în taxe pe carburant. Același camion în America plătește sub 40 de euro. Diferența nu dispare. Este transferat direct în prețul fiecărei cutii de lapte, fiecărei pâini și șurub. De ce mâncarea devine scumpă chiar când grâul nu este. Să urmăresc pâinea. Grâul este transportat la moară. Făina merge la fabrică. Pâinea merge la depozit. De acolo la supermarket. Fiecare etapă înseamnă camion. Fiecare camion înseamnă motorină. Fiecare litru de motorină înseamnă acciză. Aceasta este o formă de inflație structurală: nu vine din lăcomie, nu vine din lipsă de ofertă, ci dintr-un sistem fiscal care scumpește artificial fiecare mișcare', a adăugat specialistul.
Potrivit acestuia, inflația din România nu este monetară, ci logistică, în condițiile în care transportul este taxat ca un lux.
'Într-o economie modernă, productivitatea vine din: specializare, piețe mari, circulație rapidă a bunurilor. România face exact opusul: penalizează distanța și energia. Penalizează distribuția. Penalizează producția departe de marile orașe. Rezultatul este o inflație care nu poate fi 'vindecată' prin dobânzi, pentru că nu este o problemă de cerere, ci una de costuri structurale. Problema nu este grija pentru mediu. Problema este că România ca și majoritatea țărilor din UE a ales cea mai proastă metodă scumpind carburanții și energia de bază prin taxe și impozite fără să folosească aceste fonduri pentru a investi masiv în producție ieftină și curată. A transformat kilowattul și litrul de carburant în instrumente fiscale, nu în bunuri strategice', a menționat președintele AEI.
El susține că nicio mare putere economică din istorie nu s-a construit pe energie scumpă.
'De la Revoluția Industrială până la boom-ul american postbelic, prosperitatea a mers mână în mână cu energie abundentă și accesibilă. România ca și multe țări europene face acum experimentul invers, să rămână bogată penalizând consumul de energie. Este o contradicție care nu poate dura. Dacă această traiectorie continuă, România nu va relansa nici o economie, indiferent de planurile de relansare făcute. Va aluneca lent într-o stagnare prelungită cu mai puțină industrie, mai mult import, mai multe tensiuni sociale, mai puțină relevanță globală. Nu un colaps spectaculos, ci o erodare continuă', a notat Chisăliță.
Astfel, România nu trebuie să aleagă între planetă și prosperitate, dar trebuie să înțeleagă un lucru simplu: o economie nu poate fi verde dacă este mai întâi falimentară, menționează el.
'Energia nu este un viciu de taxat. Este fundația pe care se clădește totul. SUA subvenționează mișcarea și energia. China subvenționează mișcarea și energia. România și majoritatea țărilor din UE le taxează. Apoi se miră de ce exportă mai puțin, produce mai scump și trăiește cu inflație. Nu există economie prosperă cu energie scumpă și transport scump', a subliniat specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a câștigat 4,37 miliarde de lei la capitalizare, în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 4,37 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 0,8%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 265,3 milioane de lei, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES
Creșterea cotațiilor aurului și argintului pe piețele internaționale pune presiune pe piața bijuteriilor din România
Creșterea accelerată a cotațiilor aurului și argintului pe piețele internaționale pune presiune pe piața bijuteriilor din România, determinând ajustări ale prețurilor, schimbări în structura produselor și scăderea volumelor de vânzări, în timp ce operatorii din sector avertizează asupra unor lacune legislative în tranzacțiile cu &#
Report la Joker la categoria I de peste 11,40 milioane de euro, la tragerile de duminică
Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, 15 martie, după ce la Tragerile Speciale Loto ale Primăverii de joi, 12 martie, Loteria Română a acordat 27.087 de câștiguri în valoare totală de peste 2,04 milioane de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un
Președintele ANSVSA: România are mecanisme pentru a identifica rapid neconformități; acordul Mercosur nu înseamnă ''liber la import'' fără reguli
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și-a modernizat laboratoarele în ultimii cinci ani și a extins capacitatea de analiză pentru a răspunde noilor fluxuri comerciale, inclusiv importurilor din statele Mercosur, a declarat pentru AGERPRES președintele instituției, Alexandru Nicolae Bociu. El
INS: Transportul aerian de mărfuri a crescut cu 10,5%, în 2025
Transportul aerian de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut în 2025 cu 10,5%, comparativ cu anul precedent, de la 51.853 tone la 57.280 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă București
O persoană rănită de un tramvai al liniei 32 a fost transportată la spital; tramvaiele au fost blocate câteva minute
O persoană rănită a fost transportată, sâmbătă, la spital, în urma unui accident produs de un tramvai al liniei 32 pe Calea Rahovei, informează Societatea de Transport București (STB) într-un comunicat. Potrivit STB, tramvaiele liniei 32 au fost blocate pentru scurt timp, iar circulația a fost reluată după câteva minute
Conducerea ANPC anchetează acțiunea de control de vineri de la Constanța a lui Horia Constantinescu, fost președinte al instituției
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a precizat, sâmbătă, că acțiunea de control de vineri, din municipiul Constanța, coordonată de Horia-Miron Constantinescu, fost președinte al instituției, s-a desfășurat fără informarea conducerii Autorității și fără raportarea rezultatelor către superiorii ierarhici. ''
Apicultorii solicită măsuri urgente pentru sector și avertizează asupra importurilor de miere din statele Mercosur
Apicultorii români solicită măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor de albine și reducerea costurilor de producție, în contextul dificultăților economice din ultimii ani, avertizând că importurile de miere din statele Mercosur vor pune o presiune suplimentară asupra sectorului. Președintele Asociației Crescătorilor de Al
Chisăliță: România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor
România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, deși are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă sâmbătă AGERPRES.
Chisăliță (AEI): Europa rămâne vulnerabilă la șocurile geopolitice; petrolul continuă să fie un element central al economiei sale
Europa rămâne vulnerabilă la șocurile geopolitice din regiunile îndepărtate și, deși investește în energia regenerabilă, petrolul continuă să fie un element central al economiei europene, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Într-o analiză transmisă sâmbătă, specialistul
Ministrul Agriculturii propune adaosul comercial asemănător, interzicerea refacturării și eliminarea discounturilor sub prețul de producție
Adaosul comercial asemănător pe aceeași categorie de produse, interzicerea refacturării și eliminarea discounturilor sub prețul de producție, sunt cele trei măsuri urgente pe care le propune, într-o postare pe Facebook, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin
Președintele ANPDCA: Drepturile copilului sunt universale și indivizibile
Drepturile copilului sunt universale și indivizibile, iar singura cale prin care se poate garanta un viitor sigur este cooperarea strânsă și responsabilă, consideră Helena-Omna Raicu, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). ''Drepturile copilului sunt universale și indivizib
România acordă sprijin Republicii Moldova pentru gestionarea unui incident de poluare pe fluviul Nistru
România a acordat asistență internațională, cu titlu gratuit, Republicii Moldova, în contextul situației de urgență generate de deversarea unor substanțe poluante în sectorul amonte al fluviului Nistru, a anunțat, vineri, Administrația Națională Apele Române (ANAR). 'Măsura a fost adoptată ca urmare a solicitării transmise de Minist
Buzoianu: Bugetul Ministerului Mediului pentru acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană
Bugetul Ministerului Mediului pentru acest an evidențiază o orientare clară către investiții și proiecte cu finanțare europeană și prin PNRR, dar și o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului, a arătat ministra de resort, Diana Buzoianu. Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului,
Ministrul Agriculturii solicită Consiliului Concurenței să verifice adaosurile care apar pe traseul dintre fermier și consumator
Pe traseul dintre fermierul român și consumator apar adaosuri care ridică multe semne de întrebare iar din cauza acestor mecanisme fermele românești se închid și românii plătesc tot mai mult pentru mâncare, susține ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a solicitat Consiliului Concurenței să verifice această situație. &#