Operatorii din turism solicită ca, începând din acest an, sectorul să fie administrat de un minister distinct sau de o Autoritate Națională pentru Turism, precum și redirecționarea în industrie a 10% din economiile generate de stat prin amputarea voucherelor de vacanță.

'Contrastul este evident și de neacceptat: în timp ce restul Europei raportează recorduri pozitive istorice, turismul românesc e în scădere pentru prima dată după pandemie: 10 luni din 12, ultima lună cu o scădere de 12% a turiștilor români! Statul trebuie să acționeze acum, până nu este prea târziu. Cerem imperativ redirecționarea a 10% din economiile generate prin amputarea voucherelor, înapoi, în industria turismului. Avem nevoie de programe de relansare pentru turismul intern și incoming. Turismul trebuie să fie primul pe lista celor 4 miliarde alocați relansării economice. Avem de îndreptat o balanță valutară în care importul de servicii turistice duce afară cu 4,5 miliarde de euro mai mult decât intră în țară. Nu mai este timp de amânări sau soluții de compromis: avem nevoie de specialiști care să fie ascultați, într-un minister dedicat, capabil să colaboreze cu mediul privat. Turismul nu are culoare politică! Este un motor economic care trebuie să lucreze pentru oameni. Orice zi de ezitare reprezintă o lovitură directă, asumată, dată economiei naționale', a declarat vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, citat într-un comunicat.

În 2025, încasările din turism s-au aflat într-o scădere abruptă, generată de un efect cumulativ al scăderii puterii de cumpărare, măririi TVA, creșterii prețurilor la utilități și diminuării valorii voucherelor de vacanță.

'Statul trebuie să redirecționeze cel puțin 10% din economiile generate prin reducerea voucherelor de vacanță către industria națională, prin programe de sprijin care să garanteze competitivitatea și predictibilitatea sectorului. Totodată, se solicită majorarea urgentă a bugetului de promovare turistică, în deplin acord cu o strategie construită alături de mediul privat. Este obligatorie impunerea unor standarde de clasificare transparente în întreaga industrie HoReCa și finalizarea neîntârziată a Legii Fondului de Garantare pentru turiști. Această lege reprezintă singurul instrument viabil pentru protecția consumatorilor în fața riscului de insolvență a agențiilor, iar implementarea ei nu mai suportă amânare', a adăugat Voican, care este și președinte al BIBI Group4Travel.

Datele recente primite de la Institutul Național de Statistică privind sosirile turistice indică o continuare a trendului descendent și o accentuare a problemelor din turismul românesc. În luna decembrie 2025, sosirile totale au suferit o contracție de 5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai îngrijorător aspect rămâne evoluția segmentului de turiști români, care marchează un declin cronic, ajungând la a șaptea lună consecutivă de scădere, cu un minus care s-a accentuat de 12%.

'În acest context sumbru, creșterea de 26,4% a turiștilor străini rămâne o notă excelentă, dar insuficientă pentru a redresa piața', se arată în comunicat.

Conform sursei citate, situația este la fel de critică și în privința înnoptărilor. Luna decembrie 2025 a adus o scădere totală de 6,2% comparativ cu decembrie 2024. Discrepanța dintre cele două piețe se adâncește: o prăbușire istorică de 13,4% în cazul turiștilor români, contrabalansată de creșterea cu 25,3% a înnoptărilor vizitatorilor străini.

'Analiza întregului an 2025 relevă incapacitatea industriei de a recupera pierderile, menținându-se un deficit total de 2,4% al sosirilor în structurile de cazare autorizate față de anul precedent. Scăderea de 4,6% în rândul turiștilor români este cu atât mai gravă cu cât aceștia reprezintă motorul principal al pieței, cu o pondere de 81,4% din totalul sosirilor în 2025, în timp ce aportul turiștilor străini, deși în creștere cu 8,5%, rămâne minoritar, la doar 18,6%. Bilanțul cumulat pentru întreg anul 2025 arată o fractură majoră a pieței turistice: o prăbușire a volumului pe segmentul intern mascată slab de consolidarea celui extern. Contracția de 4,6% a numărului de turiști români se traduce printr-o pierdere masivă de 548.300 de vizitatori (o cădere de la 11.878,8 mii la 11.330,5 mii). Deși creșterea segmentului extern, cu 8,5%, respectiv un plus de 202.300 sosiri este un semnal de atractivitate, aceasta a eșuat în a compensa golul lăsat de piața internă. Rezultatul este un deficit net alarmant de peste 346.000 de turiști la nivelul întregului sistem de cazare', se menționează în comunicat.

Practic, analiza celor mai recente date INS privind fluxurile turistice din 2025 trage un semnal de alarmă privind o schimbare de paradigmă periculoasă pentru industria ospitalității. Deși anul a debutat sub semnul optimismului, cu o creștere de două cifre în prima lună, ultima lună consfințește cea mai severă deteriorare a consumului turistic intern din ultimii ani. Această tendință negativă, anticipată de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și de analizele tur-operatorilor, este acum validată oficial și de cifre, susține sursa citată. Contrastul este pregnant: în timp ce începutul de an promitea un record istoric, așa cum în Europa cazările au atins cel mai ridicat nivel din istorie, în România, ultimele șapte luni au confirmat o scădere accentuată, anulând perspectivele de creștere și subliniind vulnerabilitatea sectorului la scăderea puterii de cumpărare a românilor, atrag atenția reprezentanții din turism.

Cifrele înregistrate de Bibi Touroperator confirmă, totuși, un plus de 2,7% la vânzări, anul încheindu-se cu vânzări totale de 11 milioane de euro și aproape 100.000 de turiști.

Pentru 2026, preferințele de călătorie se îndreaptă tot mai clar către experiențe în natură și evenimente outdoor, percepute ca un stil de viață și o modalitate de a evada din rutina zilnică. Ecoturismul devine un element central în organizarea vacanțelor de familie, accentul fiind pus pe valorificarea tradițiilor locale și conservarea patrimoniului cultural și natural. Interesul pentru activități recreative în aer liber continuă să crească, semnalând o schimbare vizibilă în modul în care turiștii români își aleg destinațiile. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)