Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul Finanțelor reprezintă un prim pas pozitiv în relația dintre stat și mediul de afaceri, după patru ani marcați de creșteri succesive de taxe și incertitudine legislativă, a declarat vineri, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.

'După o perioadă turbulentă de patru ani, marcată de creșteri succesive de taxe și de incertitudine legislativă, avem în sfârșit o gură de oxigen, un prim-pas pozitiv în relația dintre stat și mediul de afaceri. Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul de Finanțe este, în esență, o culegere de măsuri tehnice menite să rezolve disfuncționalități majore reclamate constant de oamenii de afaceri. Noul proiect, susținut de actuala coaliție de guvernare, vizează corectarea unor prevederi rigide introduse în anii anteriori, oferind soluții concrete pentru microîntreprinderi și pentru fluxurile de numerar ale firmelor mici', a precizat Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai așteptate modificări vizează regimul microîntreprinderilor, un sector puternic afectat de reducerea plafonului de venituri la 100.000 de euro, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie.

'Poate cea mai importantă prevedere corectează o anomalie majoră: ireversibilitatea pierderii statutului de 'micro'. Astfel că firmele care au fost forțate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro, o flexibilitate esențială în perioade de contracție economică. Mai mult, ministrul Finanțelor, dl. Nazare, pare că a ascultat, în sfârșit, solicitările legate de vânzarea activelor. Până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoțând automat firma din regimul de impozitare favorabil. Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanșeze o creștere a taxelor', susține Adrian Negrescu.

De asemenea, o altă barieră birocratică este relaxată: termenul pentru angajarea unui nou salariat (condiție obligatorie pentru a rămâne microîntreprindere) crește de la 30 la 90 de zile, menționează acesta.

În opinia sa, această măsură oferă antreprenorilor timpul necesar pentru a recruta personal calificat, fără presiunea pierderii regimului fiscal în cazul unei demisii intempestive.

'Pachetul de relansare mai vine cu o măsură importantă, menită să combată blocajul financiar, o problemă cronică în relațiile comerciale. În esență, pachetul prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului 'TVA la încasare'. Limita actuală de 4,5 milioane de lei este considerată depășită de inflație și de evoluția cursului valutar. Proiectul propune creșterea acestui plafon la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027. Această modificare permite mai multor companii să plătească TVA la stat doar în momentul în care au încasat efectiv factura de la client, și nu la emiterea ei, protejând astfel lichiditățile firmelor care lucrează cu termene lungi de plată. Dincolo de modificările de ordin tehnic, pachetul semnalează o schimbare de paradigmă în acordarea banilor publici', a mai afirmat consultantul economic.

Totodată, coaliția de guvernare impune condiții mult mai stricte pentru ajutoarele de stat, care vor fi direcționate exclusiv către companiile fără datorii la buget și care prezintă planuri de afaceri sustenabile în sectoare strategice - de la exploatarea resurselor la tehnologie, a adăugat Adrian Negrescu.

În plus, pentru a diversifica sursele de finanțare ale economiei, proiectul introduce 'super-deduceri' și facilități pentru companiile care aleg să se listeze la Bursă, încercând să reducă dependența excesivă a mediului de afaceri de creditul bancar. Tot la capitolul stimulente intră și majorarea plafonului pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei, precum și introducerea amortizării accelerate pentru anumite categorii de investiții, menționează specialistul.

'Sper că aceste măsuri sunt doar începutul unui proces de simplificare care să includă și eliminarea unor taxe controversate, precum 'taxa pe stâlp' (impozitul pe construcții speciale), a cărei eliminare este promisă abia pentru 2027, sau a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii, redus în prezent la 0,5%. Totuși, pentru o relansare reală, România are nevoie de mai mult decât ajustări fiscale: este crucial accesul la resurse energetice ieftine. În condițiile în care statul controlează producători majori de energie, este nevoie de strategii care să valorifice producția internă pentru a reduce costurile operaționale ale industriei', a subliniat consultantul economic.

În plus, marea provocare rămâne predictibilitatea, consideră Adrian Negrescu. 'Cu o majorare a salariului minim și o scădere a facilităților neimpozabile programate pentru mijlocul anului, firmele - în special IMM-urile - privesc cu speranță, dar și cu scepticism, promisiunea politicienilor de a opri caruselul creșterilor de taxe în anii următori', a adăugat acesta.

Impactul pachetului de relansare economică asupra veniturilor va fi de minus 2,1 miliarde lei, însă acesta va fi compensat de diminuarea cheltuielilor bugetare rezultată din proiectul de Lege privind măsurile administrative, conform Notei de fundamentare a proiectului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)