Ministerul Finanțelor propune instituirea Programului 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP) în vederea realizării unui mecanism permanent de tip Project Preparation Facility, destinat finanțării și coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, dat joi publicității.

'Ținând cont de actualizarea cadrului legal și de aprobarea ghidurilor și metodologiilor de pregătire proiecte PPP în acord cu bunele practici la nivel internațional, pornind de la exemplul altor state care au reușit să structureze și să implementeze un portofoliu consistent și diversificat de proiecte PPP, sunt necesare următoarele acțiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor în regim PPP: Instituirea Programului 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP), pentru realizarea unui mecanism permanent de tip Project Preparation Facility, destinat finanțării și coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice. Obiectivele principale ale programului vizează creșterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentațiilor și alinierea la bunele practici europene și internaționale (...) și înființarea Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuții de coordonator al problematicii PPP la nivel național', se arată în proiect.

Reprezentanții MF susțin că, prin asigurarea unei pregătiri riguroase, programul contribuie la crearea unui portofoliu de proiecte bancabile, capabile să atragă finanțare privată și să susțină dezvoltarea serviciilor economice-cheie.

Programul va asigura sursele de finanțare pentru pregătirea proiectelor, respectiv realizarea documentațiilor necesare prevăzute de legislația în vigoare: studii de prefezabilitate, fezabilitate, fundamentare, precum și studii suport (cu titlu de exemplu studii de trafic/topografice/geotehnice etc), pentru plata consultanței de tranzacție, prin care se realizează asistarea autorității pe parcursul atribuirii contractului PPP (inclusiv pentru realizarea închiderii financiare) și pentru plata inginerului independent, cel care supervizează etapa de construcție în cadrul proiectului.

Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) va avea următoarele atribuții: coordonarea politicilor publice și acțiunilor relevante pentru proiectele PPP; monitorizarea evoluțiilor sectoriale; formularea direcției strategice a programului pilot PPP; asigurarea cooperării interinstituționale și a schimbului de informații necesare proceselor decizionale la nivelul Guvernului; urmărirea deciziilor cheie luate în etapele de pregătire, achiziție și implementare a proiectelor PPP.

Parteneriatul public-privat în general și contractele de parteneriat public-privat sunt instrumente prin intermediul cărora sectorul public poate realiza proiecte de interes general utilizând
aptitudinile, experiența și resursele financiare puse la dispoziție de sectorul privat. Infrastructura de transport, sănătate, învățământ și cea energetică se pretează la dezvoltarea de proiecte în regim PPP, putând fi structurate ca proiecte cu grad înalt de eficiență economică.

'În contextul actualelor constrângeri fiscal-bugetare, finanțarea/proiectarea/construcția/operarea infrastructurii de către sectorul privat reprezintă una dintre modalitățile de realizare de proiecte la nivel guvernamental și al autorităților publice locale. Trebuie avute în vedere principalele avantaje ale utilizării metodei PPP, care au condus la utilizarea ei cu succes inclusiv la nivelul țărilor europene, acestea fiind: mobilizarea unei capacități adiționale de finanțare, proiectare, planificare, implementare și operare, prin delegarea acestora către sectorul privat; un raport optim cost - beneficiu (Value for Money) pe termen lung; utilizarea abilității sectorului privat de a furniza infrastructură publică în calendarul convenit, prestarea de servicii publice la nivelul de calitate impus prin standardele convenite prin contract și în costul agreat; posibilitatea implementării proiectelor de investiții publice fără efecte imediate asupra datoriei publice și deficitului bugetar (finanțare extrabilanțieră pentru stat) în condițiile structurării adecvate a acestora și cu plăți extinse pe termen lung (adesea de până la 30 ani), evitând mobilizarea unui volum mare de cheltuieli de capital la momentul contractării; transferarea adecvată a riscului furnizării activului/ serviciului către partenerul privat, plățile în cadrul proiectului urmând a fi efectuate când și dacă activul/serviciul este furnizat la standardele contractuale agreate', se menționează în proiect.

În ultimii doi ani România a făcut eforturi substanțiale pentru alinierea cadrului sau legal și instituțional la cele mai bune practici internaționale în ceea ce privește pregătirea proiectelor PPP. La acest moment, România are un cadru legal complet, aliniat bunelor practici internaționale, care permite/facilitează pregătirea corespunzătoare a unor proiecte PPP de succes. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)