Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) intenționează să introducă un exemplu de calcul care precizează în mod explicit că se scade prima zi lucrătoare de concediu medical, un proiect în acest sens fiind publicat pe site-ul instituției, avertizează consultanții fiscali.

'Această abordare schimbă efectul juridic al OUG nr. 91/2025 și conduce, în practică, la introducerea unei zile neplătite suplimentare, care nu este prevăzută de ordonanță. Normele metodologice nu pot modifica sau completa actul normativ de rang superior, ci au exclusiv rolul de a explica și aplica prevederile legale existente', a declarat Luminița Obaciu, membră în cadrul Comitetului Fiscal al Camerei Consultanților Fiscali, citată în comunicat.

Conform sursei citate, 'este bine-cunoscut faptul că medicul acordă concediul medical pe o perioadă calendaristică, astfel că prima zi de medical poate fi o zi nelucrătoare'.

'În această ipoteză, aplicarea exemplului din proiectul de norme ar conduce la situații nejustificate în care persoanele care intră în concediu medical într-o zi nelucrătoare ar fi dezavantajate prin scăderea primei zile lucrătoare, deși legea nu prevede o asemenea sancțiune financiară', se arată în comunicat.

O astfel de interpretare este de natură să genereze aplicări neunitare în practică, confuzie pentru angajatori și asigurați și, în final, potențiale litigii, precizează sursa citată.

Practic, analiza conținutului proiectului relevă o problemă majoră de legalitate, întrucât exemplul de calcul inclus în norme contrazice prevederile actului normativ de bază, menționează consultanții.

'Potrivit legislației în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență nr. 158/2005, concediul medical se acordă pe zile calendaristice, însă indemnizația aferentă se plătește exclusiv pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu. Această regulă este esențială pentru înțelegerea corectă a mecanismului de plată și trebuie avută în vedere la interpretarea oricărei modificări ulterioare', afirmă Luminița Obaciu.

Ordonanța de urgență nr. 91/2025 prevede că, în perioada februarie 2026 - decembrie 2027, concediul medical se plătește începând cu a doua zi de concediu medical. Astfel, textul ordonanței se referă la prima zi de concediu medical, fără a distinge între zile lucrătoare și nelucrătoare, iar această prevedere trebuie interpretată în mod obligatoriu în corelație cu regulile generale din OUG nr. 158/2005 privind plata exclusiv a zilelor lucrătoare, se mai precizează în document.

'În acest context, dacă prima zi de concediu medical este o zi nelucrătoare, cum ar fi o sâmbătă, o duminică sau o sărbătoare legală, nu poate exista o zi neplătită din perspectiva indemnizației, deoarece respectivele zile nu ar fi fost plătite oricum. Într-o asemenea situație, plata indemnizației va începe cu prima zi lucrătoare din concediul medical, fără a se putea reține existența unei zile lucrătoare neplătite', susțin consultanții.

Din păcate, noul proiect al CNAS vine cu o completare nepermisă la legea primară în sensul că un concediu medical se plătește începând cu a doua zi lucrătoare de concediu medical, față textul legal care vorbește de a doua zi de concediu medical, fără sintagma 'lucrătoare', iar acest lucru conduce la anomalia descrisă mai sus, mai arată comunicatul.

'Această abordare nu doar că modifică efectul juridic al OUG nr. 91/2025, dar generează și o incoerență tehnică evidentă în ceea ce privește suportarea indemnizației între angajator și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS)', precizează sursa citată.

Conform legislației actuale, indemnizația de concediu medical este suportată din fondul de salarii al angajatorului începând cu a doua zi calendaristică de concediu medical și până în a șasea zi calendaristică inclusiv, iar începând cu a șaptea zi calendaristică, indemnizația este suportată din FNUASS.

Totuși, în exemplul din normele propuse, în care se scade o zi lucrătoare, nu mai rezultă în mod clar câte zile sunt suportate de angajator și câte de FNUASS, raportat la zilele calendaristice ale concediului.

'Prin eliminarea unei zile lucrătoare din calcul, fără a corela această scădere cu intervalele calendaristice stabilite de lege pentru suportarea indemnizației, exemplul din norme nu poate fi aplicat. Practic, se ajunge la situații în care numărul de zile plătite nu mai corespunde nici cu perioada de suportare din fondul de salarii al angajatorului, nici cu cea din FNUASS, ceea ce face imposibilă o aplicare corectă și coerentă a regulilor legale', notează consultanții fiscali. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)