Industria băuturilor răcoritoare, contributor major la bugetul de stat, asigură peste 0,6% din PIB (studiu)
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la PIB, reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România și contributor net major la bugetul de stat, asigurând peste 0,6% din PIB-ul României, arată studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), a lansat, vineri, studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria reunește peste jumătate dintre angajații din sectorul fabricării băuturilor din România.
Performanța ridicată se traduce în salarii peste media economiei, arată studiul. Astfel, industria generează anual circa un miliard lei în taxe și impozite directe. Cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate contribuie la micșorarea deficitului de balanță comercială (import/export). În 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice și nonalcoolice a depășit suma record de două miliarde lei.
Studiul subliniază că 'evoluția a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei'. Din 2023 până în prezent, producătorii de băuturi răcoritoare au resimțit vizibil taxarea succesivă și discriminatorie impusă în cascadă, atât din cauza TVA, care a crescut de la 9 la 19%, apoi la 21%, cât și din cauza accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. Industria s-a dovedit sensibilă la toate aceste schimbări, iar investițiile și locurile de muncă au început să intre pe o pantă descendentă. Astfel, creșterea a fost înlocuită treptat de stagnare și de scădere, un trend negativ care se menține de la an la an.
În 2024, industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a generat 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută, reprezentând peste 52% din întreaga valoare adăugată a sectorului fabricării băuturilor.
Raportul ridicat dintre valoarea adăugată (industria băuturilor nealcoolice generează 56% din totalul salariilor și indemnizațiilor plătite în întreaga industrie a băuturilor și circa un miliard lei în taxe și impozite directe/an) și dimensiunea industriei (din cele 806 microîntreprinderi din industria băuturilor în 2024, 338 aparțineau industriei băuturilor nealcoolice) indică o eficiență economică remarcabilă, esențială pentru politicile publice de dezvoltare.
Industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați, reprezentând peste 55% din totalul angajaților din producția de băuturi și contribuie și la bunăstarea celor 60.000 de angajați de pe lanțul de valoare și a familiilor acestora.
Capitalul autohton domină numeric industria, însă cel străin și mixt o domină din punct de vedere economic.
Conform cercetării, prezența capitalului străin aduce standarde de calitate internaționale, digitalizare și acces la lanțuri globale de distribuție.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate reprezintă un pilon strategic al economiei naționale, având o contribuție semnificativă la bugetul de stat și la dezvoltarea pieței interne, consideră autorii studiului. Se remarcă prin performanță economică ridicată, oferă salarii peste media națională și menține un grad de conformare fiscală de 100%, prin plata integrală a taxelor și absența evaziunii fiscale. Totodată, industria contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale prin echilibrarea raportului import- export, fiind percepută ca o soluție sustenabilă pentru diminuarea dezechilibrelor economice.
Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost aplicată din 2024, exclusiv băuturilor răcoritoare și mărită din 2025, deși zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.
Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preț între 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și afectează consumatorii. Având un caracter regresiv, acestea pun presiune suplimentară pe gospodăriile cu venituri mici. Practic, în perioada 2023-2024 creșterea cumulată a prețurilor băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a fost de 32,5%, ritm net superior celui de 17,6% al prețurilor mărfurilor alimentare.
'Este un moment de cumpănă pentru industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate, care de la avântul din anii 2018-2022 (creștere cumulată de 7,1% a cifrei de afaceri), a trecut brusc la stagnare și apoi la scădere (în 2024, reduceri de 2,6% ale cifrei de afaceri față de 2022)', se mai scrie în studiu.
Reducerea cererii influențează negativ investițiile și planurile de dezvoltare ale producătorilor, dar și pe cele ale firmelor din lanțul de valoare.
TVA-ul și accizele sunt instrumente ușor de colectat și pot genera venituri bugetare pe termen scurt, dar amplifică presiunile inflaționiste. TVA-ul se aplică și asupra accizelor, ceea ce înseamnă că prețul final al băuturilor nealcoolice include atât taxa pe valoare adăugată standard, cât și accizele la care se aplică TVA, crescând astfel efectiv costul pentru consumatori.
Efectele socio-economice ale acestor măsuri sunt clare, în timp ce potențialele beneficii pentru sănătatea publică nu se întrevăd, pentru că este taxată doar o mică parte din zahărul din dieta românilor.
De asemenea, efectele asupra bugetului de stat nu sunt pe măsura așteptărilor, acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare generând venituri cu mult sub cele planificate.
În perioada 2023-2024, sectorul a resimțit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a angajaților și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr. Prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5% în 2023-2024, mult peste media mărfurilor alimentare din România (17,6%) și a prețurilor generale de consum (16,2%).
Industria acționează ca un motor principal în sectorul băuturilor, dar este sensibilă la șocuri fiscale, care se manifestă rapid prin ajustări ale forței de muncă și majorări de prețuri. Pentru a menține creșterea, companiile trebuie să continue investițiile în tehnologii sustenabile, eficiență energetică, digitalizare și parteneriate, concentrându-se totodată pe inovare și pe dezvoltarea de produse de calitate, funcționale și branduri puternice.
Analiza datelor economice arată că industria băuturilor nealcoolice este un sector cu valoare adăugată ridicată, productivitate peste medie și contribuție fiscală semnificativă, având un rol stabilizator în economia națională. Pentru conservarea investițiilor, a locurilor de muncă și a contribuției bugetare a sectorului, producătorii au nevoie de predictibilitatea politicilor publice și de tratament fiscal nediscriminatoriu. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








