Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la PIB, reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România și contributor net major la bugetul de stat, asigurând peste 0,6% din PIB-ul României, arată studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), a lansat, vineri, studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.

Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria reunește peste jumătate dintre angajații din sectorul fabricării băuturilor din România.

Performanța ridicată se traduce în salarii peste media economiei, arată studiul. Astfel, industria generează anual circa un miliard lei în taxe și impozite directe. Cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare și ape îmbuteliate contribuie la micșorarea deficitului de balanță comercială (import/export). În 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice și nonalcoolice a depășit suma record de două miliarde lei.

Studiul subliniază că 'evoluția a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei'. Din 2023 până în prezent, producătorii de băuturi răcoritoare au resimțit vizibil taxarea succesivă și discriminatorie impusă în cascadă, atât din cauza TVA, care a crescut de la 9 la 19%, apoi la 21%, cât și din cauza accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. Industria s-a dovedit sensibilă la toate aceste schimbări, iar investițiile și locurile de muncă au început să intre pe o pantă descendentă. Astfel, creșterea a fost înlocuită treptat de stagnare și de scădere, un trend negativ care se menține de la an la an.

În 2024, industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a generat 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută, reprezentând peste 52% din întreaga valoare adăugată a sectorului fabricării băuturilor.

Raportul ridicat dintre valoarea adăugată (industria băuturilor nealcoolice generează 56% din totalul salariilor și indemnizațiilor plătite în întreaga industrie a băuturilor și circa un miliard lei în taxe și impozite directe/an) și dimensiunea industriei (din cele 806 microîntreprinderi din industria băuturilor în 2024, 338 aparțineau industriei băuturilor nealcoolice) indică o eficiență economică remarcabilă, esențială pentru politicile publice de dezvoltare.

Industria susține direct aproximativ 10.000 de angajați, reprezentând peste 55% din totalul angajaților din producția de băuturi și contribuie și la bunăstarea celor 60.000 de angajați de pe lanțul de valoare și a familiilor acestora.

Capitalul autohton domină numeric industria, însă cel străin și mixt o domină din punct de vedere economic.

Conform cercetării, prezența capitalului străin aduce standarde de calitate internaționale, digitalizare și acces la lanțuri globale de distribuție.

Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate reprezintă un pilon strategic al economiei naționale, având o contribuție semnificativă la bugetul de stat și la dezvoltarea pieței interne, consideră autorii studiului. Se remarcă prin performanță economică ridicată, oferă salarii peste media națională și menține un grad de conformare fiscală de 100%, prin plata integrală a taxelor și absența evaziunii fiscale. Totodată, industria contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale prin echilibrarea raportului import- export, fiind percepută ca o soluție sustenabilă pentru diminuarea dezechilibrelor economice.

Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost aplicată din 2024, exclusiv băuturilor răcoritoare și mărită din 2025, deși zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.

Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preț între 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.

Creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și afectează consumatorii. Având un caracter regresiv, acestea pun presiune suplimentară pe gospodăriile cu venituri mici. Practic, în perioada 2023-2024 creșterea cumulată a prețurilor băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate a fost de 32,5%, ritm net superior celui de 17,6% al prețurilor mărfurilor alimentare.

'Este un moment de cumpănă pentru industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate, care de la avântul din anii 2018-2022 (creștere cumulată de 7,1% a cifrei de afaceri), a trecut brusc la stagnare și apoi la scădere (în 2024, reduceri de 2,6% ale cifrei de afaceri față de 2022)', se mai scrie în studiu.

Reducerea cererii influențează negativ investițiile și planurile de dezvoltare ale producătorilor, dar și pe cele ale firmelor din lanțul de valoare.

TVA-ul și accizele sunt instrumente ușor de colectat și pot genera venituri bugetare pe termen scurt, dar amplifică presiunile inflaționiste. TVA-ul se aplică și asupra accizelor, ceea ce înseamnă că prețul final al băuturilor nealcoolice include atât taxa pe valoare adăugată standard, cât și accizele la care se aplică TVA, crescând astfel efectiv costul pentru consumatori.

Efectele socio-economice ale acestor măsuri sunt clare, în timp ce potențialele beneficii pentru sănătatea publică nu se întrevăd, pentru că este taxată doar o mică parte din zahărul din dieta românilor.

De asemenea, efectele asupra bugetului de stat nu sunt pe măsura așteptărilor, acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare generând venituri cu mult sub cele planificate.

În perioada 2023-2024, sectorul a resimțit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a angajaților și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr. Prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5% în 2023-2024, mult peste media mărfurilor alimentare din România (17,6%) și a prețurilor generale de consum (16,2%).

Industria acționează ca un motor principal în sectorul băuturilor, dar este sensibilă la șocuri fiscale, care se manifestă rapid prin ajustări ale forței de muncă și majorări de prețuri. Pentru a menține creșterea, companiile trebuie să continue investițiile în tehnologii sustenabile, eficiență energetică, digitalizare și parteneriate, concentrându-se totodată pe inovare și pe dezvoltarea de produse de calitate, funcționale și branduri puternice.

Analiza datelor economice arată că industria băuturilor nealcoolice este un sector cu valoare adăugată ridicată, productivitate peste medie și contribuție fiscală semnificativă, având un rol stabilizator în economia națională. Pentru conservarea investițiilor, a locurilor de muncă și a contribuției bugetare a sectorului, producătorii au nevoie de predictibilitatea politicilor publice și de tratament fiscal nediscriminatoriu. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)