Distribuția companiilor din top 5.000 în regiunile istorice ale României evidențiază o concentrare remarcabilă a antreprenoriatului autohton în Moldova, Dobrogea și Oltenia, unde companiile locale reprezintă peste trei sferturi din total, în timp ce în regiunea București-Ilfov companiile străine sunt majoritare, relevă o analiză realizată de PwC România.

În Transilvania, raportul dintre capitalul străin și cel autohton este echilibrat, potrivit analizei intitulată 'O privire de ansamblu asupra antreprenoriatului românesc', care arată că societățile cu capital românesc sunt majoritare în topul celor mai mari 5.000 de companii din România, cu o pondere de 53% din numărul total.

La nivel de regiuni de dezvoltare, Nord-Est (Nordul Moldovei) iese în evidență cu o pondere a capitalului românesc de 80% din numărul total de companii din această regiune prezente în top. Urmează regiunea Sud-Est (sudul Moldovei și Dobrogea), cu un procent de 77%, și regiunea Sud-Vest (Oltenia), tot cu 77%.

'Prezența mai redusă a companiilor cu capital străin în aceste regiuni poate fi corelată cu infrastructura deficitară și situarea lor pe ultimele locuri în clasamentul național din punctul de vedere al PIB per capita. Pe de altă parte, tocmai absența unui număr mai mare de investitori străini de calibru în aceste regiuni pare să fi favorizat dezvoltarea unor companii antreprenoriale puternice', spun autorii studiului.

Moldova se remarcă nu doar prin procentul mare de companii cu capital local, dar și prin dimensiunea acestora, unele dintre ele fiind lideri în industriile lor. Patru dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale românești după cifra de afaceri realizată în 2024 au sediul în Moldova. Este vorba despre Dedeman - liderul pieței locale de bricolaj, și cele trei companii din grupul UMB (SA&PE Construct, UMB Spedition și Tehnostrade) - lideri detașați în sectorul construcțiilor, toate fiind înregistrate în județul Bacău. O alta companie din top zece - Altex - a pornit din Piatra Neamț, dar nu mai intră în statistica regională, având în prezent sediul în București.

Pe regiuni de dezvoltare, regiunea Nord-Est, care cuprinde șase județe din nordul Moldovei, este reprezentată în top de 318 companii, cu o cifră de afaceri cumulată de 75,9 miliarde de lei, și 69.400 de angajați. La nivelul regiunii, există doi poli importanți pentru companiile antreprenoriale locale, respectiv județele Iași și Bacău.

O concentrare mai mare a companiilor cu capital local se observă doar în regiunea București-Ilfov, unde sunt înregistrate 847 de companii antreprenoriale românești cu afaceri cumulate de 171,6 miliarde de lei și 169.700 de angajați. Acestea sunt însă dominate numeric de companiile străine, mult mai bine reprezentate la nivelul Capitalei.

Regiunea Nord-Vest, care include județul Cluj, este de asemenea un nucleu important pentru capitalul local, cu 327 de companii românești prezente în Top 5.000, care cumulează afaceri de 57,9 miliarde de lei și 64.900 de angajați.

În schimb, regiunea Vest, unde cel mai important centru economic e județul Timiș, are doar 164 de companii cu capital privat românesc în top, cu afaceri de 25,8 miliarde de lei și 22.900 de angajați. Și aici, companiile străine domină ca număr și nivel al afacerilor.

La nivel de industrii, Nord-Est este a doua regiune ca interes pentru antreprenorii locali din sectorul comerțului, după București-Ilfov, cu 145 de companii și afaceri cumulate de 33,2 de miliarde de lei.

Și în industria prelucrătoare, regiunea Nord-Est se situează pe locul al doilea din punctul de vedere al afacerilor cumulate ale companiilor cu capital local prezente în Top 5.000, cu 60 de companii și afaceri de 12,1 miliarde de lei. Nord-Vest este pe primul loc, cu 72 de companii, cumulând afaceri de 13,6 miliarde de lei.

O altă industrie unde regiunea de Nord-Est domină harta antreprenoriatului din România este cea a construcțiilor, unde are în top 50 de companii cu afaceri de 21,4 miliarde de lei.

'Odată cu finalizarea autostrăzii Moldovei (A7), care conectează regiunea cu Bucureștiul, și a autostrăzii Unirii (A8), care va facilita accesul către Transilvania și Europa de Vest, investițiile străine în regiune ar putea crește, aducând oportunități noi de dezvoltare și pentru companiile antreprenoriale care acum sunt suficient de solide', subliniază PwC. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)