Industria de băuturi răcoritoare și-a asumat să reducă în mod conștient zaharurile, între anii 2000 și 2024 scăzând cu 25% conținutul caloric al produselor proprii, a declarat, vineri, Alice Nichita, președinte al Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), la evenimentul de lansare a studiului 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România'.

'Ce angajamente ne luăm? Noi ne ținem de promisiunile privind dezvoltarea sustenabilă și amprenta locală pe care o avem aici, în România, deopotrivă cu promisiunile referitoare la menținerea și educația privind un stil de viață echilibrat. Sectorul nostru și-a asumat să reducă în mod conștient zaharurile din produsele noastre. Între 2000 și 2024 am redus cu 25% conținutul caloric al produselor noastre. Ce înseamnă asta în termeni reali? Înseamnă eforturi de reformulare asupra produselor din categoriile de băuturi răcoritoare și reformularea vine deopotrivă cu inovații și cu demersuri constructive de a educa și de a promova conștient aceste opțiuni în fața consumatorului', a spus Alice Nichita.

Potrivit acesteia, reprezentanții industriei de băuturi răcoritoare și-au laut angajamentul să facă 'un marketing responsabil'.

'Nu facem publicitate niciodată pentru copiii sub 13 ani. Avem politici stricte în școli. Cadrul legislativ interzice vânzarea acestor produse în școli. Mai mult decât atât, avem un angajament voluntar pentru a nu promova aceste produse direct către copii. Credem în alegeri conștiente, educate și, tocmai de aceea, avem campanii de educație asupra ceea ce înseamnă un stil de viață echilibrat', a precizat aceasta, care este și Corporate Affairs and Sustainability Director la Coca-Cola HBC România.

Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost aplicată din 2024, exclusiv băuturilor răcoritoare și mărită din 2025, deși zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult, susține Asociația.

Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate are o contribuție stabilă și semnificativă la PIB, reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România și contributor net major la bugetul de stat, asigurând peste 0,6% din PIB-ul României, arată studiul 'Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România', lansat de ANBR, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București.

Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajați, industria reunește peste jumătate dintre angajații din sectorul fabricării băuturilor din România și generează anual circa un miliard lei în taxe și impozite directe. În 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice și nonalcoolice a depășit suma record de două miliarde lei.

În perioada 2023-2024, sectorul a resimțit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a numărului angajaților și la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA și introducerea accizei pe zahăr. Prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5% în același interval, mult peste media mărfurilor alimentare din România (17,6%) și a prețurilor generale de consum (16,2%). AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)