Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) propune patru strategii esențiale pentru a diminua risipa acasă, prin intermediul unui ghid practic de responsabilitate acasă pentru reducerea risipei alimentare.

''În România, paradoxul se servește zilnic la masă. Trăim într-o țară în care, statistic, un camion de mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut, în timp ce aproximativ cinci milioane de români se află în pragul sărăciei, având dificultăți reale în a-și asigura hrana zilnică. Risipa alimentară nu este doar o problemă logistică a marilor lanțuri de magazine; ea începe, de cele mai multe ori, chiar în propriile noastre bucătării'', se arată într-un comunicat al organizației transmis, miercuri, AGERPRES.

Conform estimărilor, la nivel național, românii aruncă anual aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente. Această cantitate uriașă ne plasează pe un loc nedorit în clasamentele europene, transformând deșeurile nu doar într-o problemă ecologică, ci și într-una economică. Într-o perioadă marcată de scumpiri, a arunca mâncare echivalează cu a arunca banii pe fereastră, consideră FBAR.

''Lupta împotriva risipei nu se dă doar la nivel industrial; ea începe în fiecare gospodărie'', subliniază reprezentanții Rețelei Băncilor pentru Alimente, care văd zilnic efortul necesar pentru a salva hrana și a o redirecționa către ONG-urile care au în grijă persoane vulnerabile.

Primul principiu propus de FBAR pentru a diminua risipa la domiciliu este: Logistica de depozit, aplicată în frigider (FIFO).

''Un principiu de bază în gestionarea stocurilor industriale este First In, First Out (Primul intrat, primul ieșit), dar acasă uităm adesea de el. Soluția este organizarea vizuală: creați în frigider o zonă dedicată, numită 'Consumă-mă cu prioritate'. Acolo vor sta produsele desfăcute sau cele care se apropie de termenul limită. Este un 'punct de colectare' intern care vă scutește de căutarea prin spatele rafturilor, unde iaurturile sau brânzeturile sunt uitate până se strică'', se menționează în comunicat.

Al doilea principiu se referă la descifrarea corectă a etichetelor.

''O sursă majoră a risipei este confuzia dintre termeni. Există o diferență vitală între 'A se consuma până la' (care indică siguranța alimentară și o dată strictă) și 'A se consuma de preferință înainte de' (care se referă la calitatea optimă). Multe produse, precum pastele, orezul sau conservele, sunt perfect sigure și după a doua dată, dacă ambalajul este intact. Folosiți-vă simțurile înainte de a decide că un produs este deșeu'', arată FBAR.

Cel de-al treilea principiu este Testul sincerității: ''Pușculița risipei''.

Pentru a conștientiza impactul financiar al risipei, Gabriel Sescu, fondatorul Băncii pentru Alimente în România, propune un exercițiu simplu, dar cu impact puternic: alegerea unui borcan sau a unui recipient și transformarea lui în ''pușculița risipei''. De fiecare dată când se aruncă hrană, se pune în borcan contravaloarea în bani. La final de lună, suma strânsă arată exact cât costă lipsa de organizare. Este un exercițiu de conștientizare care ne ajută să privim hrana și resursele cu mai mult respect.

Al patrulea principiu se referă la știința în bucătărie: Salvarea legumelor ofilite.

''De câte ori nu ați aruncat morcovii, țelina sau ridichile doar pentru că s-au înmuiat? Înainte de a le declara deșeu, experții recomandă rehidratarea. Puneți legumele într-un bol cu apă rece și gheață timp de 30-60 de minute. Prin osmoză, acestea își vor recăpăta textura crocantă. Este un truc simplu care transformă un potențial gunoi într-un ingredient proaspăt pentru salată sau gătit'', precizează sursa citată.

Potrivit FBAR, reducerea risipei alimentare ține de respect: respect pentru hrană, pentru bugetul familiei și pentru mediu și oameni.

''Dacă sunteți operator economic și aveți surplusuri mari, cadrul legal (Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare) vă permite să donați alimentele sigure către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale. Pentru consumatorii casnici, schimbarea începe cu lista de cumpărături de azi și cu refuzul de a mai trata hrana cu indiferență'', subliniază Federația Băncilor pentru Alimente.

FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o rețea națională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă și o transformă în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile. FBAR este membru al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA, iar din 2016 a salvat peste 39.000 de tone de alimente, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 930 de ONG-uri către 325.000 de persoane vulnerabile. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)