Digitalizarea în România este recunoscută, apreciată și implementată parțial, dar este constrânsă de deficitele de capital uman, strategiile fragmentate și integrarea instituțională slabă, relevă Indexul Digitalizării României - IMM Digital Index, lansat, marți, de organizația patronală IMM România.

'Este un demers de mai bine de șapte ani, început prin inițiativa pe care am lansat-o împreună cu foarte mulți parteneri din zona digitalizării, cu numele 'România Tech Nation'. Se întâmpla în anul 2019, sub înaltul patronaj al Președintelui României. Vorbeam de digitalizare, de transformarea digitală a IMM-urilor, de work-from home, de diverse tipuri de concepte care în acel moment păreau străine. A venit pandemia și pe repede înainte s-au digitalizat și instituțiile, și IMM-urile, și în general stakeholderii au fost mai atenți la acest proces de digitalizare. Iată că a venit vremea pentru un IMM Digital Index', a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, care a prezentat pe scurt rezultatele studiului.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Potrivit acestuia, cercetarea a fost realizată în rândul a 1.464 de IMM-uri și 73 de stakeholderi, între care universități, hub-uri de inovare, clustere de IMM-uri sau companii din domeniu și a fost chestionată și inteligență artificială.

'România este pe un loc favorabil în acest moment. Are un număr consistent de specialiști, mai exact 221.000 de profesioniști activi, are un număr de aproximativ 10.000 absolvenți în IT în fiecare an. România se situa pe locul 13 la nivel global în ceea ce privește viteza medie a internetului, iar 90% din populație are acces la internet. Găzduim și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică. Ponderea în PIB a IT-ului este mai mare în acest moment decât a agriculturii sau a sectorului automotive, cu aproximativ 7% în ultimii ani. Salariul mediu în sectorul IT este dublu față de salariu net mediu pe economie', a explicat Jianu.

O altă concluzie a IMM Digital Index este că accelerarea convergenței digitale a României va necesita mutarea accentului de la achiziția de tehnologie la competențe, coordonare, interoperabilitate și guvernanță pe termen lung - IMM-urile plasându-se în centrul elaborării politicilor digitale.

Companiile românești - în special IMM-urile - au atins în mare măsură o prezență digitală de bază (site-uri web, rețele sociale, contabilitate online), însă integrarea digitală avansată rămâne limitată. Digitalizarea este încă concentrată pe vizibilitate, conformitate și câștiguri imediate de eficiență, mai degrabă decât pe luarea deciziilor bazate pe date, automatizarea avansată sau inteligența artificială la scară largă. Acest lucru confirmă un decalaj structural între accesul digital și maturitatea digitală, multe firme rămânând într-un stadiu incipient sau intermediar de transformare.

Analiza mai arată că cele mai semnificative obstacole în calea digitalizării sunt lipsa competențelor digitale, timpul insuficient pentru formare, strategiile digitale neclare și rezistența la schimbare, mai degrabă decât conectivitatea sau infrastructura de bază. Antreprenorii evaluează dificultatea de a găsi angajați cu competențe digitale la 6,4/10, în timp ce investițiile în resurse umane reprezintă în medie numai aproximativ 3% din cifra de afaceri anuală, doar o mică minoritate depășind 5%. Acest lucru evidențiază un blocaj persistent al capitalului uman care constrânge utilizarea eficientă a tehnologiei.

Atât antreprenorii, cât și stakeholderii percep în mod covârșitor digitalizarea ca fiind pozitivă și generatoare de valoare, în special în ceea ce privește productivitatea, accesul mai rapid la informații, flexibilitatea și eficiența operațională. Totuși, amploarea impactului variază semnificativ: în timp ce un segment de firme raportează efecte transformatoare, o mare parte experimentează doar beneficii moderate. Acest lucru sugerează că digitalizarea parțială limitează randamentele, consolidând nevoia de proiecte digitale integrate, complete, mai degrabă decât de instrumente izolate.

IMM-urile românești investesc modest în cercetare și dezvoltare (în medie, în jur de 2,8-3% din cifra de afaceri), cu o implicare foarte limitată în proiecte digitale structurate sau în colaborări cu universități și institute de cercetare. Majoritatea IMM-urilor se bazează pe fonduri proprii și operează izolat, în timp ce stakeholderii subliniază importanța interoperabilității, a serviciilor bazate pe inteligență artificială și a colaborării public-private. Decalajul dintre ambiție și implementare indică un ecosistem de inovare fragil care subutilizează capacitatea de cercetare și soluțiile digitale colective.

De asemenea, IMM-urile interacționează în mod regulat cu platformele digitale publice (SPV-ANAF, Revisal, Ghiseul.ro), însă experiența lor generală este evaluată doar cu 5,54/10. Problemele dominante - utilizabilitatea slabă, instabilitatea tehnică, lipsa de interoperabilitate și timpii de răspuns lenți - generează fricțiuni administrative și reduc încrederea. Stakeholderii acordă prioritate în mod clar programelor de competențe digitale, parteneriatelor public-private și digitalizării procedurale complete, semnalând că statul digital al României trebuie să evolueze de la platforme fragmentate către un ecosistem digital coerent, orientat către IMM-uri.

IMM România a lansat, marți, IMM Digital Index, un demers în premieră la nivel național dedicat evaluării nivelului de digitalizare al microîntreprinderilor românești. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)