Guvernul continuă să susțină financiar creșterea natalității și ar putea aproba un program privind acordarea de vouchere pentru proceduri de fertilizare în vitro, întrucât infertilitatea reprezintă o problemă medicală semnificativă, care afectează aproximativ 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă din România, prevede un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Astfel, Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității, se adresează cuplurilor și femeilor infertile, cu vârsta cuprinsă între 20 - 45 ani, cărora li s-a diagnosticat o afecțiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competență în tratamentul infertilității cuplului și în reproducere umană, asistată medical.

Sprijinul constă într-un ajutor financiar, neimpozabil, acordat sub forma a două vouchere pe suport electronic, în cuantum de 15.000 lei, respectiv un voucher în valoare de 5.000 lei care va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea, în sumă de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. În vederea achiziționării medicamentelor și efectuării procedurilor medicale specifice, beneficiarii se vor adresa farmaciilor, respectiv unităților sanitare publice sau private care vor deveni partenere în program.

Programul se derulează de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.

Sprijinul financiar se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari.

Cel puțin unul dintre beneficiarii programului, membru al cuplului infertil sau femeia singură infertilă, trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România, dovedit potrivit legii.

Sprijinul financiar poate fi acordat pentru maximum trei proceduri pentru același beneficiar/beneficiari.

Beneficiarii Programului nu pot aplica, în același an, la un alt program cu același scop, finanțat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central. În acest scop, beneficiarii dau o declarație pe propria răspundere, în condițiile legii.

Analiza cererilor și aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, România, la fel ca majoritatea țărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalității și cu schimbări semnificative în comportamentul reproductiv. Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generațiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunțat.

În 2023, rata fertilității totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea stabilității populației și în scădere față de anul 2022.

Acest fenomen nu este unic României. La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor furnizate de OECD. Printre țările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Polonia, dar sub media unor țări ca Franța, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).

La nivel european, în anul 2024, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți-vii la 1.000 locuitori, rata natalității din România fiind de 8,4 născuți-vii la 1.000 locuitori.

Declinul natalității este agravat de migrația masivă a forței de muncă, care a început în anii 1990 și continuă să influențeze negativ structura demografică a României. Pe lângă numărul redus de nașteri, fenomenul migraționist contribuie la o reducere a populației apte de muncă și, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populației.

Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populației României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populației de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori.

Inițiatorii proiectului menționează că în Uniunea Europeană, alte țări au adoptat deja politici similare de susținere a fertilității și de combatere a declinului demografic. De exemplu, în Franța, politicile familiale, care includ alocații substanțiale pentru copii și sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menținerea unei rate a fertilității relativ ridicate în comparație cu alte state membre.

Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenții pentru fertilizare in vitro, ci și reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulți copii și alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naționale ambițioase de creștere a natalității.

Bulgaria are un fond național dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din țară să se nască prin proceduri de reproducere asistată.

În concluzie, pe baza datelor demografice și a tendințelor actuale, este evident că România se confruntă cu o criză demografică, iar măsurile de sprijin pentru cuplurile infertile reprezintă un pilon al politicii de creștere a natalității. Implementarea și extinderea Programului sunt necesare nu doar pentru a răspunde nevoilor individuale ale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, ci și pentru a contribui la stabilizarea și, în viitor, la inversarea tendinței de declin a populației. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)