Confederația patronală IMM România consideră că ordonanța de urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România îngreunează procesul de recrutare a forței de muncă străine.

Romulus Badea, președinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), membru al IMM România, a prezentat succint, joi, într-o conferință, poziția Confederației patronale, menționând că prevederile ordonanței vor duce la o creștere semnificativă a costurilor, care vor fi în final suportate de IMM-uri, fapt ce riscă să ducă la blocarea recrutării legale și la afectarea activității economice.

''Susținem necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare și costuri administrative și birocratice cât mai mici. Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces și suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate și să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani'', propune IMM România.

Organizația solicită eliminarea Listei ocupațiilor deficitare și scurtarea duratei de procesare a cererilor unice pentru muncitorii străini, precum și eliminarea obligațiilor care prevăd suportarea de către IMM-urile din România a costurilor cu transportul pentru muncitorul străin, precum și a eventualelor comisioane percepute de agențiile din țările de domiciliu.

Conform sursei citate, IMM-urile trebuie să fie responsabile exclusiv pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, în conformitate cu principiile internaționale potrivit cărora angajații nu trebuie să plătească pentru dreptul de a munci, fără a le fi transferate obligații financiare suplimentare care nu țin de responsabilitatea lor.

De asemenea, IMM România mai cere prelungirea perioadei de punere în aplicare a noii legislații prin instituirea unei perioade de tranziție care să permită procesarea tuturor dosarelor depuse în baza legislației aflate în vigoare, pentru a evita blocaje administrative și pierderi financiare și consideră că termenul de o lună prevăzut de proiectul de ordonanță de urgență este insuficient pentru soluționarea dosarelor depuse.

În același timp, organizația solicită eliminarea depozitului de garanție, în valoare de 200.000 de euro, măsură prin care se transferă indirect costuri suplimentare asupra IMM-urilor și care conduce la eliminarea de pe piață a agențiilor mici și mijlocii, ce nu își pot permite o astfel de garanție.

IMM România mai solicită constituirea unui fond de garantare în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care să fie un fond inițial și o contribuție pentru fiecare muncitor care ajunge în România.

Organizația atrage atenția că sistemul de sancționare prevăzut de proiectul de lege este excesiv de dur și disproporționat în raport cu faptele sancționabile și reflectă o neîncredere a autorităților față de mediul privat.

''Prin acest proiect de lege, statul își recunoaște implicit incapacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile legale, eșecuri manifestate constant în ultimii ani, și încearcă să transfere aceste atribuții către mediul privat. Această abordare distorsionează relațiile comerciale dintre agenții economici și sancționează operatorii privați pentru neîndeplinirea unor obligații pentru care nu dețin prerogativele autorității publice. IMM România consideră inacceptabil faptul că IMM-urile și agențiile private sunt sancționați pentru situații care nu depind de voința sau controlul lor și pentru care nu au niciun mijloc real de prevenție sau control, ceea ce reprezintă un abuz de autoritate și creează un climat de insecuritate juridică pentru mediul de afaceri din România'', se mai arată în poziția patronală față de actul normativ menționat.

IMM România solicită, în final, realizarea unui studiu de impact, aplicarea Testului IMM și revizuirea proiectului de lege prin consultare reală cu mediul de afaceri, astfel încât forma finală să fie echilibrată, predictibilă și adaptată nevoilor reale ale economiei românești. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)