Fermierii români cer amânarea intrării în vigoare a acordului Mercosur până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.

O delegație a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanți, participă miercuri la protestul de la Strasbourg pentru a solicita politici agricole și comerciale aplicabile în practică, 'nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control', se arată într-un comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

'Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri. Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului, n.r.) și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene', susțin membrii AAC.

În ceea ce privește acordul UE-Mercosur, AAC solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol, întrucât clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează.

'Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică', potrivit comunicatului.

AAC solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele Mercosur, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. De asemenea, cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru.

'Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană', transmit fermierii.

Totodată, aceștia solicită crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale.

'Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică. Analiza bazată pe Access2Market și Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021-2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: Vamă (Ministerul Finanțelor), Comerț (Ministerul Economiei), Agricultură (MADR), INS - care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină ineficiența clauzelor de salvgardare. Solicităm crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat!', susțin aceștia.

Peste 200 de fermieri din România participă marți la protestul de la Strasbourg, alături de organizațiile europene reunite sub umbrela Copa-Cogeca, pentru a cere politici agricole și comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie.

Acordul creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume între Uniunea Europeană, Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, reprezentând peste 700 de milioane de consumatori. Grație Mercosur, UE ar putea să exporte mai multe mașini, utilaje, vinuri și băuturi spirtoase în America Latină, facilitând în același timp intrarea în Europa a cărnii de vită, zahărului, orezului, mierii și soia din America de Sud.

Deputații europeni nu vor vota asupra întregului acord Mercosur decât în lunile următoare, dar ar urma să voteze miercuri asupra unei posibile sesizări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În cazul unui vot pozitiv, CJUE va examina compatibilitatea acordului cu tratatele. Dacă avizul curții este negativ, acordul poate intra în vigoare doar dacă este modificat.
AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)