Chisăliță (AEI): Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire, nu în modul de eficiență
Consumul zilnic de gaze a crescut, la nivel național, cu 5%, în perioada 14 - 18 ianuarie, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare, iar în mod normal, acest 'cocktail' înseamnă scumpiri, deoarece în România energia nu e ieftină când e nevoie de ea, susține președintele Asociației Energie Inteligență (AEI), Dumitru Chisăliță.
'Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire. Nu în modul de eficiență, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcțional. Modul 'Doamne-ajută și să nu se strice nimic'. Între 14 și 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele și electricitatea. Și, ca de obicei, țara a simțit instantaneu efectul. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% - pentru încălzirea populației, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare. În mod normal, acest 'cocktail' înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea. Și atunci, pe fondul gerului, prețul gazului a început să urce. PZU gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie. Asta nu e 'o fluctuație'. E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacitățile de import și tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar și operațional', a explicat Chisăliță, într-o analiză publicată luni.
Potrivit sursei citate, această situație a declanșat automat un reflex, păstrarea gazului pentru consumatorii prioritari, fără a fi ars în centrale termoelectrice.
'Dacă ai alternative, când gazul e scump, nu îl transformi în electricitate, deoarece asta înseamnă facturi mai mari, importuri mai mari, dependență mai mare și, în final, vulnerabilitate. Și totuși, în ianuarie 2026 apare fenomenul aparent 'paradoxal'. În același interval în care gazul s-a scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%. Asta ar trebui să ridice sprâncenele oricui a trăit ultimii ani în Europa, unde regula a fost simplă și brutală: gaz scump = curent scump. Și nu doar scump, ci dureros de scump, cu economie lovită, industrie sufocată și populație pusă să aleagă între căldură și mâncare. Dar România, pe 18 ianuarie 2026, a avut o fereastră rară de protecție. Nu pentru că Guvernul a fost genial. Nu pentru că autoritățile au planificat magistral. Ci pentru că a bătut vântul și oferta ieftină a crescut masiv. Importurile au scăzut raportat la consum. Cărbunele a scăzut. Eolianul a crescut. Iar efectul esențial este unul pe care propaganda anti-eoliană îl ignoră intenționat: prețul electricității a coborât, cererea a scăzut, oferta alternativă a fost suficient de mare ca să înlocuiască producția scumpă. Pe 18 ianuarie 2026 s-a produs ceea ce în termeni economici se numește 'decuplare' între gaz și electricitate. Gazul s-a scumpit, curentul s-a ieftinit. Cererea a crescut la ambele forme de energii, dar piața de electricitate a primit o gură de vânt', notează specialistul.
Acesta a menționat, totodată, că hidrocarburile folosite pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, și cu 25% în prima parte a zilei de 18 ianuarie.
Analiza AEI subliniază faptul că, în aceeași zi, s-au economisit circa 2,8 milioane mc de gaze, cu consumuri ridicate de gaze în România și cantități importante de gaze tranzitate către Republica Moldova.
'Fără această 'plasă' oferită de producția eoliană, în România ar fi nevoie de până la 2,8 milioane mc/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile plus tranzitul de gaze până la limite problematic de atins. Gazul neconsumat în România înseamnă mai multă stabilitate și predictibilitate și peste Prut. Asta e solidaritate energetică reală, nu postări pe rețele sociale. Concluzia este că România a câștigat pe două fronturi în același timp. A protejat consumatorii de electricitate de scumpire, a economisit o cantitate de gaz exact când gazul era scump și a redus dependența de importuri într-un moment critic. Iar asta s-a întâmplat pentru că, în această zi, sistemul energetic a avut alternative. Așa că întrebarea corectă nu este dacă energia eoliană 'ne ajută'. 18 ianuarie 2026 nu a fost doar o zi cu vânt. A fost o zi în care România a văzut, negru pe alb, cum arată un episod de securitatea energetică, nu improvizație, nu 'merge și-așa', ci alternativă reală, ieftină și disponibilă', subliniază Chisăliță.
Reprezentantul AEI este de părere că, fără a nega rolul actual al energiei eoliene, acest scenariu trebuie tratat ca o temă strategică pentru viitor, pentru pregătirea unor măsuri de siguranță: diversificarea surselor, rezerve de capacitate flexibilă, stocare de energie și management inteligent al cererii, concomitent cu dezvoltarea 'autonomiei energetice'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nazare: România intră într-o perioadă de interimat guvernamental, fără să își permită însă un interimat economic
Stabilitatea economică a României și menținerea ratingului de țară sunt prioritare după votul de marți al moțiunii iar România intră într-o perioadă de interimat guvernamental, fără să își permită însă un interimat economic, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Stabilitatea economică a
Platforma europeană de social media eYou se lansează public cu 50.000 de utilizatori
Platforma europeană de social media eYou, care verifică în timp real veridicitatea postărilor, a fost lansată oficial marți pentru public. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, platforma cu cei doi co-fondatori stabiliți în România a ajuns la 50.000 de utilizatori înregistrați încă din perioada de pre-lansare.
Concordia cere formarea urgentă a unui nou Guvern cu mandat de reducere a risipei și relansare economică
Confederația Patronală Concordia cere formarea urgentă a unui nou Guvern cu mandat de repornire a economiei, continuare a reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali. Concordia transmite, printr-un comunicat, că o criză politică prelungită poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, prin
MADR: Eveniment dedicat valorilor autentice ale satului românesc, în perioada 6-8 mai 2026
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alături de Cooperativa Agricolă Caprirom Sud-Muntenia, organizează, în perioada 6-8 mai 2026, un eveniment dedicat valorilor autentice ale satului românesc. 'Timp de trei zile, curtea ministerului devine un spațiu al diversității agroalimentare, unde fiecare produs spune o poveste - despre l
Compania Națională de Investiții Rutiere preia cinci proiecte noi de infrastructură rutieră
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) preia patru proiecte de drumuri de mare viteză și noul pod peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse, proiecte majore ce însumează aproximativ 300 de kilometri de autostradă și drumuri expres. Potrivit unui comunicat al CNIR, transferul acestor obiective strategice este în corelare cu prevederile OUG 55/2016 și
Negrescu: Deprecierea istorică a monedei naționale tinde să se accentueze; este momentul ca BNR să intervină
Deprecierea istorică a monedei naționale tinde să se accentueze și, dincolo de intervenția pe piața valutară, soluția de avarie ar putea fi creșterea dobânzilor pentru a tempera slăbirea leului, susține consultantul economic Adrian Negrescu. 'Deprecierea istorică a monedei naționale tinde să se accentueze și cred ca a venit momentul ca BNR să intervi
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 60 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni
Ministerul Finanțelor a atras, marți, suma de 60 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 628,7 milioane de lei, la o dobândă de 7,05% pe an, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu maturitatea reziduală la 63 luni. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 94,4 milioa
Euro a atins un nou maxim istoric: 5,2180 lei
Moneda națională s-a depreciat marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,2180 lei, în creștere cu 1,82 bani (+0,35%) față de cotația precedentă, de 5,1998 lei, înregistrând un nou maxim istoric. De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a
Două contestații, depuse la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii A8
Concelex și Construcții Erbașu au depus contestații la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 DN24 (Iași) - Vamă, Pod peste Prut la Ungheni al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, informează, marți, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). 'CNIR a formulat către Consiliul Național pentru Soluț
Guvernul permite utilizarea terenurilor degradate pentru proiecte de energie regenerabilă
Executivul a aprobat modificări la Legea 268/2001, care permit valorificarea terenurilor agricole degradate ale statului pentru investiții în energie regenerabilă, prin proceduri simplificate și digitalizate, a anunțat marți Ministerul Agriculturii. Conform sursei citate, prin utilizarea terenurilor agricole degradate aflate în pro
Pistol (CNAIR): Prima galerie a tunelului Robești a fost străpunsă; progresul construcției se apropie de 32%
Tunelul Robești de pe Autostrada Sibiu -Pitești (A1) înregistrează un grad de execuție de aproape 32%, prima galerie a acestuia fiind străpunsă, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. 'Autostrada Sibiu-Pitești (A1): Prima galerie a tunelului Robe
Niculescu (ANRE): Consumatorii vor putea scrie review-uri despre serviciile furnizorilor de energie electrică și gaze naturale
Consumatorul final de energie va putea să posteze review-uri despre serviciile furnizorilor de energie electrică și de gaze naturale, pe modelul Booking, iar aceștia din urmă vor fi etichetați în funcție de numărul de plângeri pe care le înregistrează sau care sunt nerezolvate, a anunțat, marți, la un eveniment de specialitate, președintele Autorită
Cristian Bușoi: Pe zona de prosumatori e nevoie de o reglementare mai durabilă în care să avem grijă de tot ecosistemul
Numărul de prosumatori a crescut exponențial în România, după invazia Rusiei în Ucraina, dar pe această zonă e nevoie de o reglementare mai durabilă în care să avem grijă de tot ecosistemul, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. 'Într
Bursa de la București a deschis în creștere ședința de tranzacționare de marți
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere pe aproape toți indicii ședința de marți, cu un rulaj total în valoare de 7,8 milioane lei (1,5 milioane euro), după 30 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 0,27%, iar
BNR lansează monede aniversare pentru Steaua București, la 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni
Banca Națională a României (BNR) va lansa, începând cu 7 mai, în circuitul numismatic, o monedă din argint, cu valoarea nominală de 10 lei, și o monedă din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București. Potrivit