Un român cu venituri minime ajunge să cheltuiască peste o treime din venitul anual pentru gaze și energie electrică, spre deosebire de Grecia, unde sprijinul public acoperă aproape integral costurile consumatorilor vulnerabili, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

'În orice țară civilizată există o regulă nescrisă: dacă ești sărac, statul nu are voie să te lase în frig și întuneric. În România, această regulă a fost nu doar ignorată, ci inversată. Testul real al unei politici sociale nu este cât de mare este prețul la energie, ci cât din venitul unui om sărac este înghițit de factura la gaz și electricitate', a explicat președintele AEI, Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă AGERPRES.

Potrivit acestuia, în Grecia indemnizația socială minimă este de aproximativ 9.600 de euro pe an, iar costurile medii anuale pentru gaze și electricitate se ridică la circa 1.800 de euro. 'Statul elen intervine astfel încât, pentru consumatorii vulnerabili, până la 100% din aceste costuri pot fi acoperite. Cu alte cuvinte, un cetățean grec sărac nu este condamnat să aleagă între hrană și încălzire', a precizat Chisăliță.

În România, situația este opusă, susține președintele AEI. O persoană singură cu indemnizație socială minimă trăiește cu aproximativ 1.281 de lei pe lună, respectiv circa 3.000 de euro pe an.

'Facturile anuale la gaze și electricitate ajung la aproximativ 1.257 de euro pentru un apartament cu două camere, iar ajutorul oferit de stat este de aproximativ 150 de euro pe an. Statul român acoperă doar 12% din factura energetică a unui om care trăiește deja sub pragul sărăciei. Restul de aproape 1.100 de euro trebuie plătit dintr-un venit anual de doar 3.000 de euro. Asta înseamnă că un român sărac ajunge să cheltuie peste o treime din tot venitul său doar pe energie', a subliniat Chisăliță.

În opinia sa, plafonarea prețurilor la energie nu îi protejează în mod real pe consumatorii vulnerabili. 'Prețul plafonat este, de multe ori, foarte apropiat de cel din piață, iar ajutorul real pentru cei săraci este simbolic. Plafonarea îi ajută mai degrabă pe consumatorii care nu sunt vulnerabili. În Grecia, energia este tratată ca un bun esențial. În România, energia este tratată ca un produs de lux pe care și cei mai săraci trebuie să îl plătească aproape integral', a subliniat președintele AEI.

Acesta consideră că diferența dintre cele două țări nu este una de resurse, ci de priorități. 'România a ales să transfere costul crizei energetice pe umerii consumatorilor, în timp ce bugetul public a fost folosit pentru a compensa companii, nu oameni. Un stat care oferă 150 de euro pe an pentru facturi de circa 1.300 de euro și spune că a protejat populația nu face politică socială, ci doar cosmetică bugetară peste o sărăcie reală', a adăugat Chisăliță.

Studiul de caz a avut în vedere comparația dintre o persoană cu venit minim pe economie din România și una din Grecia, ambele cu un copil în întreținere. 'Am ales acest scenariu pentru că, în România, o persoană singură cu salariul minim nu beneficiază de ajutor pentru încălzire', a mai precizat specialistul în energie. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)