Numărul turiștilor străini în România a urcat cu 9% în luna noiembrie 2025 și cu 7% pe întreg anul trecut, însă aceste mici creșteri nu compensează nici pe departe scăderile masive din turismul intern, unde practic am pierdut jumătate de milion de turiști români și am câștigat ceva peste 150.000 de turiști străini, a afirmat vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, într-un mesaj video.

Potrivit acestuia, cifrele date vineri publicității de Institutul Național de Statistică au confirmat trendul descendent al turismului intern românesc.

''Noiembrie este cea mai slabă lună, cu rezervări mai puține cu aproape 9% decât în noiembrie trecut și asta într-un context în care, din 11 luni, în afară de ianuarie, când am avut o lună foarte bună cu zăpadă, și mai, în zona de libere legate de Paște, am avut 9 luni de scăderi care s-au accentuat în partea finală a anului. Noi am atras atenția în nenumărate rânduri, am tras semnale de alarmă de la ANAT, de la alte organizații din turism, Guvernul a părut surd, nu a luat nicio măsură. Avem mai puține vouchere de vacanță, avem TVA mărit, avem o instabilitate internă și externă care aduc o oarecare îngrijorare în rândul românilor, care își cumpără vacanțele în ultima clipă. Uite, cum acum este zăpadă la munte, românii merg, dar nu mai avem vacanțe predictibile și oricum o parte dintre români au plecat afară pentru că România e o țară Schengen cu drepturi depline din 2025 și este mai ușor ca turiștii români foarte buni consumatori să fie atrași de destinații externe care se promovează activ și ne atrag turiștii acolo. Mulți dintre ei au rămas însă acasă și nu au mai plecat deloc și sperăm că lucrul ăsta se va îndrepta, dar numai dacă Guvernul va lua măsuri, măsuri de stimulare a consumului de turism intern, de atragere a investițiilor în turismul intern'', a transmis Voican.

Pe de altă parte reprezentantul ANAT a remarcat că a crescut numărul turiștilor străini care au vizitat România în 2025, însă raportul acestora este de 1 la 5 în total turiști.

''Avem și o veste bună. În luna noiembrie avem mai mulți turiști străini cu 9% și mai mulți străini în România în tot anul 2025 cu 7%. Sigur că sunt peste 80% turiști români în total și doar 20% turiști străini, adică o proporție de 1 la 5. Micile creșteri de la turismul de incoming - de aducere a turiștilor străini - nu compensează nici pe departe scăderile masive din turismul intern. Am pierdut peste 450 spre 500 de mii de turiști, jumătate de milion de turiști români în România și am câștigat ceva peste 150.000 de turiști străini. Totuși, Guvernul ar trebui și aici să ia măsuri să stimuleze incomingul românesc, să promoveze destinația România la târgurile internaționale'', a susținut Adrian Voican.

În acest sens, el a subliniat că încă nu avem bugetul pe 2026 și nu se știe dacă România își va putea promova destinațiile la târgurile de turism internaționale de la începutul anului.

''Suntem în ianuarie și nu avem bugetul României, nu știm dacă mergem la târgurile din ianuarie și februarie care sunt foarte importante pentru începutul de an. Aceasta este situația. Noi totuși considerăm că turismul este important și pentru economia României și pentru zona socială, pentru refacerea forțelor angajaților, și cred că trebuie să ne bucurăm de zilele frumoase cu zăpadă din această perioadă și să tragem nădejde că lucrurile se vor îndrepta pe viitor'', a adăugat vicepreședintele ANAT și președintele BIBI Group4Travel.

Potrivit unei analize realizată de BIBI Touroperator pe marginea celor mai recente date furnizate de INS privind fluxurile turistice din anul 2025, se observă o schimbare de paradigmă alarmantă pentru industria ospitalității din România. Deși anul a debutat sub semnul unui optimism, cu o creștere de două cifre (aproximativ 10% în primele luni), luna noiembrie consemnează cea mai severă contracție a consumului turistic intern din acest an.

''Luna ianuarie 2025 a reprezentat punctul culminant al sectorului, înregistrând o creștere de 10,0% a numărului de turiști români comparativ cu anul precedent. Această evoluție, susținută de condițiile favorabile pentru sporturile de iarnă și de o inerție pozitivă a consumului din 2024, a creat iluzia unui an record. Optimismul a fost de scurtă durată, luna februarie aducând o corecție brutală de -4,5%, marcând începutul unei pante descendente care nu a mai putut fi oprită decât în luna mai. Analiza evidențiază o pierdere majoră de competitivitate în perioada sezonului estival. În timp ce românii au continuat să călătorească, aceștia au ales destinații din afara granițelor pe fondul relaxării condițiilor Schengen. Scăderile constante din iunie (-4,2%) și iulie (-4,4%) au culminat cu un regres de -6,3% în luna august, luna tradițională de vârf a turismului românesc. Această dinamică sugerează că prețurile ridicate și raportul calitate-preț deficitar au împins turiștii către ofertele competitive din bazinul mediteranean sau din țările vecine'', relevă analiza.

Semnalul cel mai grav pentru economie vine din datele lunii noiembrie, unde turismul intern a suferit o prăbușire de -8,9%. Aceasta este cea mai mare scădere lunară a anului și indică o epuizare a bugetelor pentru vacanțe și călătorii. Absența unor stimulente financiare, precum voucherele de vacanță, combinată cu o inflație persistentă în sectorul serviciilor, a dus la un abandon masiv al planurilor de călătorie.

''Concluziile primelor 11 luni din 2025 arată un turism românesc 'cu două viteze' care s-a blocat pe parcurs. Singura lună de respiro a fost mai (+1,9%), susținută exclusiv de minivacanțele legale, fapt ce confirmă dependența totală a sectorului de zilele libere de la stat. În rest, scăderile de peste 7,5% din lunile septembrie și octombrie confirmă faptul că turismul de weekend și de relaxare în România a devenit un produs din ce în ce mai inaccesibil pentru o mare parte din populație'', mai arată analiza.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv în apartamente și camere de închiriat, au scăzut cu 2,2%, în primele 11 luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce numărul înnoptărilor s-a diminuat cu 1,4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 30 noiembrie 2025, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au însumat 13,01 milioane de persoane, dintre care turiștii români au reprezentat 81,6%, iar cei străini au fost în proporție de 18,4%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni ale lui 2025 au însumat 27,978 milioane, dintre care înnoptările turiștilor români au reprezentat 82,5%, în timp ce ale turiștilor străini au fost în proporție de 17,5%. Durata medie a șederii a fost de 2,2 zile la turiștii români și de 2,1 zile la turiștii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada menționată a fost de 30,3% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2024.

În luna noiembrie 2025, comparativ cu luna noiembrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 5,6% și respectiv cu 5,5%. Sosirile înregistrate în noiembrie 2025 au însumat 936.800 persoane, din care ale turiștilor români au reprezentat 79,6%, iar sosirile turiștilor străini 20,4%.

Înnoptările în luna noiembrie 2025 au însumat 1,84 milioane, în scădere cu 5,5% față de cele din luna noiembrie 2024, din care ale turiștilor români au reprezentat 77,8%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 22,2%. Durata medie a șederii în luna noiembrie 2025 a fost de 1,9 zile la turiștii români și de 2,1 zile la turiștii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna noiembrie 2025 a fost de 25,4% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de luna noiembrie 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)