Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice începe să funcționeze ca un test de rezistență aplicat mediului privat, într-un moment în care economia românească este deja fragilizată de incertitudine fiscală, costuri crescute și o relație tot mai tensionată cu statul, consideră Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

'Legea nr. 239/2025 a fost prezentată ca un instrument de redresare și eficientizare a resurselor publice. În realitatea economică, însă, ea începe să funcționeze ca un test de rezistență aplicat mediului privat, într-un moment în care economia românească este deja fragilizată de incertitudine fiscală, costuri crescute și o relație tot mai tensionată cu statul. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că nu consolidarea bugetară este problema - aceasta este necesară - ci modul în care sunt gândite măsurile și absența unei înțelegeri profunde a modului în care funcționează economia reală. Când presiunea fiscală se aplică fără analiză, fără etapizare și fără dialog, nu produce disciplină, ci împinge mediul economic spre retragere', se arată într-un comunicat al organizației, transmis vineri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, unul dintre cele mai sensibile puncte ale legii este regimul eșalonărilor la plată care, deși a fost conceput ca un instrument de sprijin pentru firmele aflate temporar în dificultate, riscă să se transforme într-o formă de constrângere disproporționată.

Statul solicită, în anumite situații, constituirea de contracte de fideiusiune garantate cu bunuri personale ale administratorilor, chiar și atunci când societățile au adus deja garanții reale asupra bunurilor proprii, evaluate și acceptate de autoritatea fiscală. Din punct de vedere juridic, obligația fiscală aparține persoanei juridice. Din punct de vedere economic, transferarea riscului către individ schimbă radical raportul dintre stat și antreprenor, subliniază CONAF.

'Pentru mulți administratori, această cerință devine imposibil de onorat. Nu din lipsă de voință, ci din lipsa unor bunuri personale care să poată fi constituite garanție. Efectul nu este creșterea gradului de conformare, ci restrângerea accesului la eșalonare și accelerarea insolvențelor. Un mecanism creat pentru a sprijini se transformă, în fapt, într-un filtru de eliminare', avertizează documentul.

CONAF atrage atenția și asupra faptului că nu a existat o analiză publică de impact înainte de adoptarea legii, nu există date clare privind numărul firmelor afectate, capacitatea lor reală de plată sau riscul de insolvență generat de noile condiții. La nivel macroeconomic, lipsesc evaluările privind impactul asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și colectării bugetare pe termen mediu, susține organizația.

'În lipsa acestor repere, politica fiscală devine un experiment aplicat economiei reale. Costurile nu sunt teoretice. Ele se traduc în firme care își amână investițiile, reduc personalul sau ies complet din piață. Iar ieșirea din piață nu este un gest spectaculos. Este, de cele mai multe ori, o renunțare tăcută', precizează Confederația.

În ceea ce privește creșterea taxelor și impozitelor locale, reprezentanții mediului de afaceri arată că, în numeroase cazuri, majorările nu au fost graduale și nici corelate cu inflația, ci aplicate abrupt, uneori aproape până la dublare. Mai mult, potrivit CONAF, consultarea publică s-a limitat la un exercițiu formal, fără o dezbatere reală și fără explicații privind necesitatea acestor creșteri.

'Presiunea fiscală vine într-un context în care administrația publică întâmpină dificultăți majore în livrarea serviciilor de bază. Disfuncționalitățile platformei Ghișeul.ro sunt un exemplu elocvent al decalajului dintre cerințele impuse contribuabililor și capacitatea statului de a asigura infrastructura necesară conformării. Este o problemă care depășește zona tehnică. Lipsa asumării responsabilității instituționale în urma acestor eșecuri alimentează percepția unei relații dezechilibrate: obligațiile sunt ferme pentru contribuabili, în timp ce responsabilitatea statului rămâne difuză', menționează comunicatul.

În context, organizația prezintă datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului care indică o deteriorare accelerată a mediului economic. Peste 74.000 de firme au fost radiate în primele 11 luni din 2025, cu creșteri semnificative în București, Ilfov, Bihor și Olt, iar comerțul, agricultura și transporturile - sectoare cu rol strategic în economie - se află printre cele mai afectate.

'Experiența economică arată că măsurile care accelerează insolvențele nu cresc disciplina fiscală. Dimpotrivă, ele reduc colectarea pe termen mediu și lung. Creanțele fiscale devin pierderi definitive, iar presiunea se mută pe un număr tot mai mic de contribuabili rămași activi. Se creează astfel un cerc vicios: dispar firmele, scade colectarea, cresc taxele pentru cei rămași, iar economia devine și mai vulnerabilă', se mai arată în comunicat.

În aceste condiții, CONAF susține că nu contestă necesitatea reformelor fiscale și a consolidării bugetare, ci modul în care acestea sunt implementate: fără analiză, fără dialog și fără o administrație pregătită să își asume propria performanță.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România și are în componența sa 31 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 10.000 de companii, peste 245.000 de angajați.

Printre proiectele CONAF se numără 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', 'SuraTAX', Forum '24 Trends for 2024', 'DigitalUP' 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială' , 'Romanian Venture Forum' seria de dialoguri deschise, 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate'. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)