Inflația a crescut semnificativ, în lunile iulie și august din 2025, în principal ca urmare a liberalizării pieței energiei electrice, a majorării cotei de TVA și a accizelor, arată președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în articolul 'Indicele Prețurilor de Consum, aspecte legate de interpretare', publicat în newsletter-ul lunar al INS.

'Inflația este un fenomen complex, care are un impact direct și indirect asupra echilibrelor macroeconomice și a bunăstării populației. Schimbările bruște care intervin în evoluția inflației au un efect imediat asupra comportamentului agenților economici și al populației. Tocmai din acest motiv, inflația este cuantificată de oficiile naționale de statistică la nivelul fiecărei luni, iar rezultatele obținute sunt prezentate publicului prin comunicate de presă, în cel mai scurt timp de la încheierea lunii pentru care se calculează', susține Tudorel Andrei.

El menționează că Institutul Național de Statistică publică, începând din luna noiembrie 1990, în fiecare lună, indicele prețurilor de consum, pe total, pentru produse alimentare, nealimentare și pentru servicii, dar și pentru categorii de mărfuri și servicii reprezentative pentru consumul populației. În Buletinul statistic de prețuri, publicat lunar, este prezentată metodologia care stă la baza calculării acestui indicator.

Potrivit președintelui INS, pentru o interpretare corectă a Indicelui Prețurilor de Consum este necesar să fie avute în vedere două elemente esențiale: structura coșului de consum și evoluția lunară a prețurilor bunurilor și serviciilor incluse în acesta. Coșul de consum este actualizat anual, însă fără modificări majore de la un an la altul, pentru a permite comparabilitatea în timp a indicatorului.

Conform acestuia, IPC măsoară inflația la nivel național și, din acest motiv, poate să nu reflecte exact situația fiecărei persoane sau gospodării. Structura cheltuielilor diferă de la o gospodărie la alta, în funcție de nivelul veniturilor și de obiceiurile de consum. De exemplu, gospodăriile cu venituri mai ridicate alocă, în general, o pondere mai mică pentru alimente decât cele cu venituri reduse.

În plus, prețurile sunt colectate pe baza unui eșantion de localități și unități comerciale, conceput pentru a asigura reprezentativitatea la nivel național. Acest lucru nu exclude existența unor variații locale ale prețurilor, care pot fi diferite de cele reflectate de IPC într-o anumită perioadă.

De asemenea, Tudorel Andrei susține că, pe lângă factorii economici, percepția asupra inflației este influențată și de o componentă psihologică. Aceasta este determinată de factori precum intensitatea dezbaterilor publice sau frecvența cu care populația se confruntă cu creșteri de prețuri la produsele de consum curent.

'În lunile iulie și august ale anului curent, inflația a crescut semnificativ, în principal ca urmare a liberalizării pieței energiei electrice, a majorării cotei de TVA și a accizelor. Acești factori au determinat o accelerare atât a inflației lunare, cât și a celei anuale. Evoluții similare au fost observate și în alte perioade, cum au fost lunile aprilie și mai 2022, când creșterile rapide ale prețurilor s-au acumulat într-un interval scurt de timp. În anul 2025, cei trei factori menționați au influențat creșterea prețurilor atât direct, cât și indirect, prin efecte care s-au propagat în timp asupra mai multor categorii de produse și servicii. Pentru a evalua mai clar aceste efecte, au fost construite două scenarii de analiză, care simulează evoluția inflației în absența creșterilor accentuate din lunile iulie și august. Rezultatele acestor simulări arată că, dacă excludem impactul direct al celor trei factori, evoluția prețurilor din perioada iulie-noiembrie 2025 ar fi fost relativ apropiată de cea înregistrată în anul anterior. Totuși, în cazul produselor alimentare și al serviciilor, efectele indirecte s-au manifestat mai puternic și pe o perioadă mai lungă de timp', menționează Tudorel Andrei.

Potrivit acestuia, creșterea inflației la niveluri de peste 9%, începând din luna iulie, a influențat comportamentul de consum al populației. Acest efect s-a reflectat în reducerea volumului comerțului cu amănuntul în lunile următoare, în special în anumite segmente de piață, cum sunt comerțul tradițional, carburanții sau bunurile culturale și recreative. În același timp, alte domenii, precum vânzările online sau cele de echipamente IT, au continuat să înregistreze creșteri.

'Din perspectivă teoretică, aceste evoluții ilustrează dificultatea de a atinge simultan trei obiective economice majore: creșterea economică, inflația redusă și menținerea șomajului la un nivel scăzut. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că economia nu este doar un ansamblu de indicatori, ci și o știință care analizează comportamentul oamenilor în condiții de incertitudine', mai arată Tudorel Andrei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)