Deficitul bugetar este de 6,4% din PIB, după primele 11 luni
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 miliarde de lei, respectiv 6,4% din PIB, după primele 11 luni ale acestui an, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB, a anunțat, luni, Ministerul Finanțelor.
'Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scădere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene', precizează reprezentanții ministerului, într-un comunicat.
Veniturile bugetului general au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34%, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.
Cheltuielile, în sumă de 713,68 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. 'Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB', precizează Ministerul Finanțelor.
Conform MF, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 miliarde lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie.
'Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent', precizează sursa citată.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 miliarde lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 120,59 miliarde lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Veniturile din accize au totalizat 43,69 miliarde lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.
Veniturile nefiscale au însumat 50,43 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).
Cheltuielile de personal au însumat 154,13 miliarde lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 milioane lei mai mici fața de luna noiembrie 2024.
Pe de altă parte, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 miliarde lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 miliarde lei, cu 13,48 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Și cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrica și gaze naturale, în suma de 2,88 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.
Totodată, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 miliarde lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 miliarde lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 miliarde lei.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB.
Ținta de deficit bugetar pentru întregul an este de 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sindicaliștii cer Ministerului Agriculturii clarificări privind o eventuală reorganizare a APIA
Federația Agro-Star 2022 solicită Ministerului Agriculturii clarificarea publică a eventualelor intenții privind reorganizarea sau reducerea personalului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și organizarea de urgență a unei întâlniri cu reprezentanții salariaților, potrivit unui comunicat transmis luni. Federația &icir
Nazare: Confirmarea ratingului de către S&P, după Fitch și Moody's, transmite semnale pozitive pe piețe
Confirmarea ratingului României de către agenția S&P, după deciziile similare ale Fitch și Moody's, transmite semnale pozitive pe piețe, iar randamentele titlurilor de stat au scăzut luni cu 10-20 de puncte de bază, în funcție de maturitate, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Semnale pozitiv
Isărescu: Fotografiile lui Lucian Tudose constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante
Fotografiile realizate de Lucian Tudose de-a lungul unei cariere de peste trei decenii constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante din istoria recentă a României, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea prilejuită de apariția volumului 'Fotografiile vorbesc - Povestea vieții mele
Ministrul Agriculturii anunță măsuri pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești
Ordinul ministrului Transporturilor privind regimul de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile care deservesc Portul Constanța ar putea fi modificat pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești, a anunțat, luni, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna. 'În această dimineață, împreună cu ministrul transporturilor, Radu Mir
Mihailov: Agenția pentru Dezvoltare Regională luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) finanțează locuințe sociale pentru persoanele defavorizate, oferind fonduri municipalităților pentru a achiziționa apartamente de pe piața liberă, și luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre, în special în cele mari, a afirmat, luni, Luminița Mihailov, director general la Agenți
Pîslaru: Ne propunem ca până la finalul anului să asigurăm finanțarea pentru un hub deep-tech
România își propune ca până la finalul acestui an să asigure finanțarea pentru un hub deep-tech, din fonduri de coeziune, proiectul urmând să sprijine conectarea ecosistemului românesc la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
ANSVSA pregătește reluarea exporturilor de ovine către Libia
O delegație oficială din Libia efectuează, în perioada 5-10 octombrie, o vizită de lucru în România pentru evaluarea condițiilor tehnice și sanitare necesare reluării și securizării exporturilor de animale vii, în perspectiva implementării Planului de Acțiune pentru reluarea exporturilor, a anunțat luni Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pen
Venera Vlad (BERD): Există o nevoie reală în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii
Există o nevoie reală, semnificativă, în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii, situație cu care se confruntă atât România, cât și alte țări din regiune, a declarat, luni, Venera Vlad, director asociat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la un eveniment de specialitate.
Scăderea nivelului de trai și sărăcia, printre principalele îngrijorări economice ale românilor (Monitorul Social)
Scăderea nivelului de trai și sărăcia sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, iar temerile lor sunt mai accentuate decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele din Eurobarometrul privind percepția europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România
ANIS: Afacerile sectorului IT&C din România au ajuns la 23,6 miliarde de euro; absorbția de tehnologie în economie, modestă
România are un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro în cifră de afaceri, cu o contribuție directă de 6,67% la PIB și circa 25,6% din exporturile de servicii, însă capacitatea de a absorbi tehnologie în economia internă rămâne modestă, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS)
ANM: Vreme în general caldă, cu intervale de ploi pe arii restrânse, în următoarele două săptămâni
Vremea se va menține caldă pe parcursul următoarelor două săptămâni (5 - 18 octombrie), la nivel național, chiar dacă se vor semnala și intervale cu scăderi ale valorile termice maxime, în timp ce precipitațiile vor apărea mai mult local aproape pe întreaga perioadă analizată, relevă prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Național
Kover (MDLPA): Strategia pentru Locuințe din 2022 trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) dispune de o Strategie Națională pentru Locuințe, elaborată și aprobată în 2022, dar care trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu, a afirmat, luni, Kover Orsolya Maria, secretar de stat în MDLPA, la un eveniment privind locuințele accesibile. 'Minis
FIDES: România are nevoie de politici publice și de fonduri europene pentru proiecte de locuințe accesibile
Autoritățile, instituțiile europene, sectorul financiar, dezvoltatorii imobiliari și societatea civilă au rolul de a atrage atenția asupra provocărilor legate de locuințele la prețuri accesibile, de a contribui la politici publice eficiente și de a ajuta România să mobilizeze fonduri și finanțări europene pentru proiecte concrete, a declarat, luni, președintele
UNSAR: Doar 17% dintre români spun că ar avea economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru
Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Pîslaru: României îi lipsește o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor
României îi lipsește, în acest moment, o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor, domeniu care se îndreaptă în direcția corectă, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la un evenimen




