Industria alimentară din România are un potențial semnificativ, beneficiază de specialiști bine pregătiți și produce alimente de calitate, însă are nevoie de investiții consistente pentru a face față concurenței pe piața europeană și pentru a-și reduce vulnerabilitatea în fața importurilor.

''Ne dorim ca 2026 să fie anul procesării, adică să se dea importanța cuvenită industriei alimentare. Tot suntem arătați cu degetul că se importă. Se importă pentru că industria alimentară nu a fost ajutată suficient cu fonduri ca să poată ajunge la nivelul cerințelor europene. Neapărat trebuie continuate toate programele de finanțare, pentru că avem industrie alimentară bună, avem specialiști foarte buni, putem face produse de mare calitate. Acum, cu intrarea în Schengen, nu se mai stă în vamă, avem și autostrăzi, putem să ieșim repede cu produsele noastre în țările vecine, dar dacă nu facem investiții, vin ei peste noi'', a declarat pentru AGERPRES președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta, Aurel Popescu.

În opinia sa, cel mai mare potențial din industria alimentară românească este în sectorul avicol, un sector bine dezvoltat și activ deja pe piețele externe, dar și în industria cărnii, însă aici exporturile sunt grav afectate de pesta porcină africană.

''Cel mai mare potențial îl are în prezent industria avicolă, este foarte bine dezvoltată și merge la export. Potențial mare are și industria cărnii, dar, din cauza pestei porcine, suntem aproape închiși la export. Potențial are și industria panificației, unde s-a dat drumul la DR-23 (măsură din Planul Strategic PAC 2023-2027, destinată procesării și marketingului produselor agroalimentare n.r.) și deja se pot depune proiecte. Cred că trebuie continuate investițiile astfel încât să putem crea fabrici care să răspundă cerințelor supermarketurilor, pentru că în momentul de față marile rețele de magazine nu mai organizează licitații pe țară, ci pe zone: Europa de Sud-Est, Europa de Est, Europa de Sud, etc. Și atunci trebuie să ai fabrici mari, să poți da produse și în România, și în Polonia, și în Bulgaria, și în Ungaria'', a explicat Popescu.

Potrivit sursei citate, eradicarea pestei porcine africane rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul cărnii. În lipsa unor soluții ferme, exporturile sunt practic blocate, iar pierderile economice sunt semnificative.

''Trebuie să facem export serios dacă vrem să echilibrăm balanța comercială, pentru că este foarte dezechilibrată. Cel mai important lucru și vreau ca industria alimentară și industria cărnii, împreună cu Asociația Crescătorilor de Porci, cu ANSVSA și cu toți factorii implicați din România, să facem o analiză să vedem ce putem realiza pentru a eradica pesta porcină, pentru că industria cărnii stă și așteaptă cu motoarele turate, dar nu poate exporta. În momentul de față avem țări în care nu suntem primiți, chiar dacă cumpărăm carnea din afară, chiar dacă fabrica este perfectă. Situația este gravă și trebuie rezolvată. Păcat că atâția ani nu s-a găsit o soluție'', a transmis noul președinte al Romalimenta.

Pe de altă parte, reprezentantul patronatului din industria alimentară avertizează că nivelul ridicat al taxelor și impozitelor contribuie la creșterea evaziunii fiscale.

''Noi așa vedem situația în industria alimentară românească: investiții, eradicarea pestei și reducerea taxelor și impozitelor, pentru că acestea ne duc la evaziune fiscală. Deja se vede că evaziunea fiscală a crescut. Dacă ne uităm numai la industria de panificație, nivelul este de aproximativ 40%. Nu se poate să scadă consumul de pâine cu 10%. Nu cred acest lucru. Este adevărat că lumea face economie și e bine că nu mai e risipa alimentară, dar totuși 10% este mult. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că a crescut TVA cu 2% și evaziunea cu 6-7-8%'', a atras atenția șeful Romalimenta.

În ceea ce privește prețurile produselor alimentare, Popescu a menționat că procesatorii români nu își permit să mărească prețurile pentru a câștiga mai mult, ci doar pentru a menține marja de profit. ''Concurența este mare și uneori neloială. Taxa de 1% pe cifra de afaceri afectează produsele românești, în timp ce produsele din import nu sunt afectate, ceea ce creează concurență neloială. Nu ai realizat profit dar plătești taxa. Am cerut ca agricultura și industria alimentară să fie exceptate de la această taxă. Promisiunea este că taxa va fi redusă la 0,5% în 2026 și eliminată complet din 2027'', a adăugat el.

Legat de plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, președintele Romalimenta a transmis că industria alimentară susține ridicarea plafonării.

''Părerea mea este că orice intervenție a statului în piață, în partea comercială, nu este bună. Industria alimentară susține ridicarea plafonării. Dacă există o modalitate să se introducă plafonarea la toate produsele, ar fi cu totul altceva. Nu ne influențează pe noi, dar o să cumpăram detergenți, haine, aparatură la alte prețuri'', a adăugat șeful Romalimenta.

Industria alimentară se confruntă în prezent și cu un deficit de forță de muncă estimat la aproximativ 10%, iar soluția identificată este accelerarea procesului de automatizare și robotizare.

''Noi suntem foarte implicați în treaba asta. Fără robotizare nu se mai poate. Am vizitat lunile trecute peste 10 fabrici de industria alimentară, fabrici de cozonac, de morărit, de carne de pui și fără robotizare, fără automatizare completă nu merge. Avem fabrici unde apeși pe 4 și a plecat rețeta de fabricație. Este absolut necesară automatizarea, pentru că altfel nu faci față concurenței. Acest lucru rezolvă într-un fel și deficitul de forță de muncă, dar și productivitatea muncii. Dacă nu ai productivitate, nu faci față. La noi cu cât e unitatea mai mare, cu atât productivitatea este mai mare'', a explicat Aurel Popescu.

Industria alimentară din România este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu aproximativ 200.000 de salariați și o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)