Barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală, iar instituția va continua monitorizarea permanentă și va comunica transparent, atunci când este cazul, informații verificate, pentru a preveni interpretările eronate și alarmarea nejustificată, au transmis marți reprezentanții Administrației Națională 'Apele Române' (ANAR).

Instituția vine cu o serie de clarificări tehnice referitoare la Barajul Paltinu, după ce în spațiul public au apărut imagini și comentarii care susțin existența unei 'fisuri pe toată înălțimea barajului'.

'În urma publicării în spațiul public a unor fotografii și a unor interpretări care susțin existența unei 'fisuri pe toată înălțimea barajului', cu orientare aproximativă la 45 grade și cu posibile implicații de tip torsiune, precum și în urma comentariilor privind istoricul lucrărilor din zona versantului stâng și presupusa gravitate ('fatală') a fenomenului, Administrația Națională 'Apele Române' prezintă următoarele clarificări tehnice, bazate pe evaluare inginerească și pe datele reale de exploatare ale construcției. Fotografiile arată urme verticale și oblice de culoare închisă și discontinuități fine la suprafața paramentului aval. În primul rând, este esențială corelarea acestor imagini cu condițiile hidraulice din momentul realizării lor. La data menționată în postare, nivelul apei în acumulare era la cota aproximativ 632 m, în timp ce coronamentul barajului este la cota 654 metri. În aceste condiții, urmele vizibile nu pot fi atribuite, în mod simplist, unei 'infiltrații din lac' la cote înalte, determinată de presiunea hidrostatică a acumulării până aproape de coronament', se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, aspectele observate sunt compatibile, cu probabilitate ridicată, cu fenomene de umectare și scurgere superficială generate de precipitații, zăpadă topită, condens și evacuări controlate ale apelor meteorice ori ale drenajelor de pe coronament și din infrastructura aferentă.

ANAR precizează că astfel de scurgeri se pot concentra pe trasee preferențiale, determinate de rugozitatea betonului, de rosturi tehnologice, de zone cu permeabilitate superficială ușor diferită sau de elemente constructive care colectează și dirijează apa. În timp, aceste trasee se evidențiază prin depuneri și patină, ceea ce poate crea impresia unei 'fisuri continue', deși, în realitate, este vorba despre o urmă de curgere sau despre o discontinuitate superficială stabilizată.

Cu privire la afirmația potrivit căreia orientarea la 45 de grade ar demonstra apariția unor eforturi de torsiune, ANAR precizează că aceasta reprezintă 'o extrapolare teoretică improprie'.

'Modelele de rupere la torsiune cu plane la 45 grade sunt valabile pentru eprubete simple de laborator și pentru elemente structurale subțiri, nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, care funcționează într-o stare tridimensională complexă de tensiuni, dominată de compresiune și de transferul eforturilor către versanți. În mod practic, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu se stabilește dintr-o fotografie, ci din corelarea măsurătorilor instrumentale, a inspecțiilor și a evoluției în timp a eventualelor discontinuități. În prezent, datele curente de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune', arată ANAR în clarificările tehnice.

Referitor la afirmațiile care califică fenomenul drept 'fatal' sau care sugerează o avarie iminentă, ANAR subliniază că, din imaginile prezentate, nu rezultă elemente specifice unei degradări structurale active, cum ar fi deschideri semnificative ale fisurilor, deplasări relative ale zonelor de beton, exfolieri, spalling, pierderi de material sau zone de beton pulverulent.

'Afirmațiile de gravitate extremă, formulate fără date instrumentale și fără o inspecție tehnică realizată conform procedurilor, pot induce nejustificat îngrijorare în rândul populației și nu reflectă realitatea tehnică a comportării construcției', susțin reprezentanții Administrației Națională 'Apele Române'.

În ceea ce privește comentariile potrivit cărora urme similare ar fi fost fotografiate și în anii anteriori, inclusiv în jurul anului 2010, 'acest element este, paradoxal, un argument de stabilitate, nu de pericol'. 'O avarie structurală activă nu rămâne neschimbată pe durata a 10-15 ani; ea evoluează, se deschide, se ramifică, produce degradări locale sau modifică parametrii de comportare ai construcției. Persistența unui aspect vizual similar pe intervale mari de timp indică, în mod tipic, fie urme de curgere superficială recurente, fie discontinuități superficiale vechi, stabilizate, fie particularități de textură/patină ale betonului', menționează sursa citată.

În ceea ce privește referirile la existența unor probleme istorice în zona versantului stâng, ANAR menționează că, într-adevăr, la unele lucrări hidrotehnice pot exista intervenții și remedieri istorice, inclusiv în primele decenii de exploatare. Totuși, simpla invocare a unui istoric de lucrări din perioada 1976-1982 nu demonstrează o legătură directă cu imaginile actuale și nu justifică automat concluzia unei avarii. Legătura, dacă ar exista, se stabilește exclusiv prin investigații geotehnice și structurale, prin examinarea zonelor de contact și prin interpretarea datelor instrumentale în timp. În prezent, nu există elemente care să indice reactivarea unor fenomene cu potențial de afectare a siguranței, relevă sursa citată.

Nu în ultimul rând, Administrația Națională 'Apele Române' precizează că evaluarea siguranței unui baraj nu se bazează pe analogii simplificate sau pe interpretări vizuale izolate, ci pe un ansamblu de activități tehnice: inspecții periodice, urmărirea comportării în timp, verificări ale sistemelor de drenaj și ale colectării apelor meteorice, precum și monitorizare instrumentală, în conformitate cu reglementările aplicabile. Ori de câte ori apar sesizări publice, acestea sunt tratate cu responsabilitate și sunt verificate în cadrul competențelor tehnice, 'astfel încât concluziile comunicate să fie susținute de date, nu de presupuneri'.

'În concluzie, urmele din fotografiile apărute în spațiul public nu constituie, prin ele însele, dovada unei fisuri structurale active și nu indică un risc pentru populație sau pentru infrastructura din aval. Barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală, iar instituția va continua monitorizarea permanentă și va comunica transparent, atunci când este cazul, informații verificate, pentru a preveni interpretările eronate și alarmarea nejustificată. Administrația Națională 'Apele Române' încurajează informarea responsabilă și reafirmă că siguranța construcțiilor hidrotehnice este tratată cu maximă rigoare tehnică și instituțională', au mai transmis în comunicat reprezentanții ANAR.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)