Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% începând din 2026, urmând ca acest sistem să fie eliminat complet începând cu anul fiscal 2027, iar pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, conform proiectului de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscale, publicat luni seara de Ministerul Finanțelor.

Totodată, se introduc reguli clare privind obligația contribuabililor de a păstra în patrimoniu activele și imobilizările pentru care s-au acordat facilități fiscale, pe o perioadă de până la cinci ani, iar eliminarea sistemului de impozitare este propusă și pentru impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), tot din 2027.

'Pentru IMCA se propune: reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%, pentru anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026; eliminarea sistemului de impozitare începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027; instituirea unei prevederi referitoare la continuarea respectării obligației de păstrare în patrimoniu, de către contribuabili, a imobilizărilor în curs de execuție/activelor în situația în care au scăzut la calculul IMCA valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A pe o perioadă rămasă din cea reprezentând cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani; aceiași regulă se aplică și pentru contribuabilii care au datorat ICAS; alte corelări tehnice', se precizează în nota de fundamentare care însoțește proiectul.

În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026, utilizată pentru calculul impozitului. Ca urmare a acestei propuneri de modificare au fost efectuate și corelări tehnice pentru: determinarea echivalentului în euro a limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor; determinarea limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, similar regulilor pentru determinarea bazei impozabile, se arată în document.

De asemenea, și impozitul pe venit va suferi modificări importante. Astfel, se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri și/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum și sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii. Totodată, se menține sistemul reținerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit.

'Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri și a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu același nivel și intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2026', se precizează în nota de fundamentare.

În domeniul accizelor, MF propune autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, și a importatorilor autorizați, precum și înregistrarea operatorilor economici care doresc să distribuie și să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili care desfășoară activități cu produse accizabile cu produse supuse accizelor armonizate, să se efectueze de către o Comisie de autorizare constituită la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

'Prin această inițiativă de modificare a prevederilor legislative actuale, obiectivul principal al ANAF este de a aduce o îmbunătățire și claritate a legislației actuale, cu scopul de a se asigura un cadru legal transparent și echitabil pentru toți contribuabilii care activează în domeniul produselor accizabile, eliminarea operatorilor economici cu un comportament fiscal inadecvat, și, totodată, eliminarea concurenței neloiale pe care o practică astfel de operatori economici, concurență neloială ce rezultă în primul rând din prețurile mai mici de vânzare, practicate ca urmare a neplății obligațiilor la bugetul de stat', se menționează în nota de fundamentare.

MF menționează în document că în vederea atingerii acestor obiective se impune modificarea Codului Fiscal prin introducerea ' unor măsuri mult mai ferme și concrete', bazate pe o analiză mult mai complexă cu privire la persoanele fizice care sunt asociații și/sau administratorii societăților care solicită autorizarea în domeniul comerțului cu produse accizabile.

'Din acest motiv, pentru a evita și elimina aceste practici, anticipat autorizării, se impune: în cazul persoanelor fizice de naționalitate străină, efectuarea unor schimburi de informații cu statele membre pentru a se putea crea un profil de risc adecvat și în primul rând pentru a se verifica proveniența banilor utilizați pentru desfășurarea acestei activități întrucât sumele necesare achiziționării unor asemenea cantități de produse energetice, sunt foarte mari', se arată în document.

De asemenea, în cazul persoanelor fizice din România, cu o situație materială precară, se impune stabilirea și îndeplinirea unor criterii de bonitate bine stabilite și, ca și în cazul cetățenilor străini, trebuie verificat de unde provin sumele de bani necesare achiziționării de produse accizabile din UE.

'În considerarea faptului că se impune aplicarea unui regim unitar în ceea ce privește solicitarea acelorași tipuri de informații din statele membre UE și a se verifica totodată și bonitatea pe baza acelorași criterii, prin acest act normativ se introduc și măsuri menite a autoriza antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați și a importatorilor, în mod centralizat, de către o singură Comisie creată la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în cadrul căreia vor fi desemnați reprezentanți ai Direcției Antifraudă Fiscală/Direcției de Analiză de Risc/Direcției de Informații Fiscale/Direcției Juridice, precum și reprezentanți ai Oficiului Național pentru Prevenirea, și Combaterea Spălării Banilor și ai Autorității Vamale Romane în considerarea atribuțiilor ce revin acestora', relevă sursa citată.

MF precizează că autorizarea operatorilor economici care efectuează importuri de produse energetice a avut în vedere următoarele considerente: în prezent nu se prevede obligativitatea deținerii unei autorizații în vederea efectuării importurilor de produse energetice, având la bază considerentul că 'liberul de vamă' nu se acordă decât după plata accizei și TVA aferent produselor importate și riscul neplății acestor impozite este minim, precum și faptul că nefiind necesară o autorizație nu există nicio obligație cu privire la raportarea cantităților importate și nici a clienților produselor importate, neputându-se face, de către organele cu atribuții de control, o analiză cu privire la circuitul tranzacțional al produselor.

De asemenea, în vederea autorizării se impune a se avea în vedere următoarele: emiterea autorizației de import pentru o cantitate strict delimitată de produse energetice și pentru un termen de maxim 12 luni; constituirea unei garanții financiare în favoarea ANAF, care să acopere riscul neplății obligațiilor datorate bugetului de stat, cel puțin la nivelul TVA datorat, (diferența de TVA dintre prețul declarat în vamă și prețul de vânzare pe piața din România); depunerea unor raportări lunare care să conțină, cronologic, minim următoarele informații: denumire furnizor (număr autorizație), cantitate achiziționată, denumire clienți; actualizarea garanției financiare, în funcție de raportările depuse de operatorii economici; anularea autorizației în cazul în care societatea cesionează părțile sociale sau nu informează Comisia cu privire la orice modificare intervenită de la data autorizării.

Nu în ultimul rând, operatorii economici care au calitatea de antrepozitar pot efectua operațiuni de import fără a avea obligația de a deține și autorizație de importator, iar stabilirea unor sancțiuni contravenționale și anularea autorizației de import în cazul în care produsele energetice sunt comercializate către societăți care nu dețin atestat de comercializare produsele energetice sau către operatori economici alții decât consumatorii finali/en detailiști.

'Având în vedere că în prezent, Codul Fiscal nu prevede necesitatea deținerii unei autorizații în vederea efectuării operațiunilor de export de produse accizabile din România, și practic, organele fiscale nu au nicio informație în timp real cu privire la exporturile efectuate într-o țară non-UE și nicio evidență cu privire la societățile care fac/au făcut aceste operațiuni și nici a cantităților exportate, se impune autorizarea și acestor operatori economici astfel încât organele cu atribuții de control să poată verifica punctual acești operatori', relevă MF în document.

De asemenea, se propune totodată și înregistrarea acestor operatori la Autoritatea Vamală Română pentru a asigura previzibilitatea în comerțul angro cu produse energetice se impune crearea unui cadru mult mai restrictiv în domeniul circulației produselor energetice.

În prezent, prevederile legale în vigoare permit crearea unui lanț de tranzacționare nelimitat, și totodată, nejustificat din punct de vedere economic, singura condiție fiind deținerea unui atestat de comercializare angro fără depozitare.

Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de antrepozitarii autorizați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române.

În ceea ce privește impozitul pe construcții se propune abrogarea acestui impozit începând cu anul fiscal 2027, în contextul evaluării efectelor pe care impozitul pe construcții îl are asupra anumitor sectoare de activitate, se mai arată în document.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

*Subvenția alocată partidelor politice scade cu 10% în 2026 (proiect)