Asigurarea stabilizării raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat reprezintă o condiție necesară pentru consolidarea sustenabilității fiscale și pentru reducerea vulnerabilităților macrofinanciare din țara noastră, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

'În acest context, menținerea, pe termen mediu, a unor deficite bugetare primare peste nivelul compatibil cu stabilizarea datoriei implică riscul acumulării unor necesități de ajustări fiscale viitoare mai ample, sub forma unor excedente primare persistente, dificil de susținut din perspectivă economică și instituțională. Prin urmare, asigurarea stabilizării raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat reprezintă o condiție necesară pentru consolidarea sustenabilității fiscale și pentru reducerea vulnerabilităților macrofinanciare din țara noastră', arată Leonardo Badea, în articolul 'Stabilizarea datoriei publice - implicații pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar'.

Potrivit acestuia, estimările disponibile în baza de date AMECO (baza de date macroeconomică anuală a DG ECFIN a Comisiei Europene, n.r.) arată că, deși România s-ar putea plasa abia pe locul al treilea în regiune din perspectiva raportului datorie publică / PIB, condițiile în care țara noastră își poate finanța datoria publică vor fi mai nefavorabile decât cele din Ungaria și Polonia.

'Așadar, o creștere pe termen scurt a datoriei publice poate fi acomodată foarte diferit în România spre deosebire de alte țări din regiune și poate conduce și la alte externalități negative pentru mediul de afaceri și sectorul economic real. Întrucât România intră în această perioadă în categoria țărilor cu o datorie publică de peste 60% din PIB, orice situare a deficitului bugetar primar peste nivelul implicit care stabilizează dinamica datoriei publice raportată la PIB ar putea crea, într-un orizont mediu de timp, situația în care vor trebui să existe unele ajustări viitoare de tipul unor excedente primare. În consecință, obținerea stabilizării dinamicii raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat este esențială, întrucât amânarea acestui proces ar conduce la un nivel mai ridicat al datoriei, ceea ce ar face necesare, ulterior, realizarea unor surplusuri bugetare primare, dificil de susținut în mod persistent în lumina experienței post-criză', menționează Leonardo Badea.

De asemenea, el precizează că la acest moment, analiza dinamicii datoriei publice indică faptul că depășirea pragului de 60% din PIB modifică constrângerile de politică fiscală pentru România. Pe baza descompunerii standard a variației raportului datorie/PIB în funcție de diferențialul r-g, (rata dobânzii (r) și rata de creștere economică (g) - n.r.) de soldul bugetar primar și de ajustările stoc-flux, rezultatele sugerează că stabilizarea datoriei publice este compatibilă cu un deficit bugetar primar de aproximativ 1% din PIB. Cu toate că diferențialul r-g prognozat, în baza datelor AMECO, rămâne relativ favorabil în comparație cu alte economii din Europa Centrală și de Est, deficitele bugetare primare anticipate pentru perioada 2026-2027 depășesc nivelul implicit de stabilizare, ceea ce induce o dinamică ascendentă a raportului datorie/PIB. În același timp, costurile cu dobânzile sunt prognozate a fi mai ridicate în cazul României decât în alte economii din regiune, amplificând vulnerabilitatea fiscală și limitând capacitatea de a acomoda creșteri ale datoriei publice. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)